femeia domnului Pa locuieşte în virtual, prietenii îi intră în casă
prin colţul din dreapta al liniştii şi ies
tot pe acolo
orele se măsoară între un
liviunanu is now online şi
silvicatardiva is now offline
- silvica e mereu online, iar acest fapt e
un punct de plecare în poezie -

femeia domnului Pa întră în real printr-o dimensiune de inimă
atunci hrăneşte pisicile oraşului
adapă câinii din staţii şi
îşi face din mână cu toţi copiii din flori
ce mai faci frumoaso, sărumâna doamnă,
nimeni nu îi ştie numele, ea trece zilnic
ei o aşteaptă zilnic,
pe străzi, precum melcii
pe străzi, precum umbra

se întoarce acasă,
scoate din buzunare flori mici
le salvează o zi şi o noapte
scarpină motanul oranj
motanul oranj are o mustaţă pe jumătate
e crestat la ureche în lupte motăneşti
şi dacă îi găseşte vreun purice pe burtă
zice că şi puricele e fiinţa lui dumnezeu
şi dumnezeu a făcut motanii pentru ca să aibă şi
puricii casa lor
iar asta e o cale
pruriginoasă

apoi îşi dezbracă puloverul alb
în care se crede Iisus
şi ascultă piese de Bach
dăruite de domnul Pa