hai să câştigăm un weekend în londra, iubitule,
să tragem şi noi odată lozul câştigător, tu în dreapta,
vânzător la magazinul în care se scrie pe inimi de catifea
vine lumea, îşi alege o inimă, scrie ceva pe ea, de regulă un te iubesc, e mai ieftin,
îşi iau inimile, le pun acasă drept perne pe jos, ţin picioarele pe ele, se uită la tv şi
îşi bagă picioarele în inimile scrise, sau lângă bebeluşul lor
proaspăt născut ar trebui să scrie pe inimă
şi în patul unde bunicii dormeau, să le ţină acolo de cald, de parcă
viaţa asta s-ar măsura în perne de inimi

îşi dăruiesc o pernă, iubitule, e o pernă roşie din catifea, de 2 lei,
e cu scris, iubitule, se câştigă inimi cu scris în mall, noi
hai să câştigăm un weekend în londra, să plecăm mâine,
o să îţi pregătesc umbrela mare, maron, apoi să ne strecurăm banal printre ceilalţi
cu toate iubirile lor şi pernele lor kisch primite în zilele când
se dau inimi pe gratis, de pluş, bine echilibrate şi
măsurate corect, cu termenul de garanţie imprimat pe spate,
aşa ştii care e spatele inimii, cum să o aşezi, cum să te aşezi tu lângă ea,
apoi să o scrii sau cel puţin să mimezi asta

hai să câştigăm şi noi ceva, iubitule, o pernă de pluş, un weekend în londra,
un loc mai în faţă la coada la rai, o floare culeasă şi o alta dăruită
şi să stăm aşa între ele precum idolii lui Nichita, până când nu mai rămâne nimic,
ori nimicul inexprimabil de Ungaretti
sau visul meu, iubitule
sau visul tău, iubito.