Shhh …dormi!


Tipi …
Ecoul înfundat al vocii tale,
se aude-n depărtare…
Nu e nimeni care sa-ti audă strigatele,
pline de disperare…
Si totuși tipi in continuare…
De ce nu poți sa taci,
si sa nu te mai vaiți?!
Nu vezi ca ai ajuns o epava?
Te miri?!
Mai bine nu ai face-o!
Ești tu!
Ce, nu te recunoști?
Tu spiridușul, tu demonul,
Tu zâna, tu soarele si luna…
Ah!!!
Am uitat…
Ai căzut …
Ha!
Ce, credeai ca o sa stai sus prea mult?
Te-ai inselat fata draga,
Credeai ca poți lua lumea in saga…
Dar nu-i așa, lumea te-a luat pe tine…
Te miri?
Mai bine nu ai face-o!
Ești tu si nimeni alta,
Ce? Nu te mai recunoști?
Nu vad de ce ai face-o…
Pe fata ti s-a scurs rimelul,
Fardul de pleoape,ultima mina
De culoare…
Ai rămas doar tu, in esența ta…
Adică insipida si gri…
Fara sa fi interesanta in vreun fel…
Oglinda ce odată iți era prietena,
Acum nu-ti mai place..
Te miri?
Mai bine nu ai face-o!
Ce-i?
Ai rămas singura?!
Nu te speria,obișnuite-te!
Așa vei fi mereu…
Si te rog, nu te mai mira,
Tu ești singura responsabila
Pentru destinul tău…
Vrei sa comentezi?!
Nu acum…
Mai târziu …
Acum …shhh…
Dormi!
Revino din nou in lumea ta…
Si prefate ca nu mă cunosti,
Ca nu știi de existenta mea…
Nu, nu vorbi!
Shhh…dormi!