poezii
v3
 

Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission Contact | Înscrie-te
poezii poezii poezii poezii poezii
poezii
armana Poezii, Poezie deutsch Poezii, Poezie english Poezii, Poezie espanol Poezii, Poezie francais Poezii, Poezie italiano Poezii, Poezie japanese Poezii, Poezie portugues Poezii, Poezie romana Poezii, Poezie russkaia Poezii, Poezie

Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara

Poezii Rom�nesti - Romanian Poetry

poezii


 


Texte de acelaşi autor


Traduceri ale acestui text
0

 Comentariile membrilor


print e-mail
Vizionări: 5098 .



păsări care stau cu mine
poezie [ ]

- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
de [andreighe ]

2007-11-13  |     | 



desecare în ochii tăi am fost tot timpul un zid/ mă întreb mereu dacă te-ai aruncat în cele din urmă/ să văd cum zbori și te zdrobești/ ochiul clipește încă și din el orbitor se zdrobesc de pereți CD-uri cu amintiri/ foame/ pahare/ porțiuni de sirop se grupează în placentă te durea dar nu spuneai nimic/ nici eu/ mă îndreptam spre locul-celui-ce-nu-contează/ când eram copil locul acesta era pe balcon apoi în mașină/ citeam în farfurie un roi orbitor cu picioare feminine se îndrepta către mine și mă citea creț/ mi-e dor să mă hrănești din nou până la urma locul-celui-ceștimnoi/ locul unde te-ai fi zdrobit

nu m-am hrănit azi practic o religie a desecărilor și am reveniri dese în lumea-ecran/ nu ai de unde să știi locul acela este de fapt un copac tăiat din care nu cred că mai există nici buturuga până acolo am zburat mai departe au fost doar locuri în care îți dorești să ajungi cu orice preț/ pe capul meu fără preț/ pe dinții mei ca ruina unui copac distrus/ singurele locuri în care nu ajungem sunt cele din zbor

două bufnițe mi-au înnobilat casa/ nu locuiesc cine știe ce acolo însă ele își ascut pe la 2 noaptea ciocurile de marginea patului/ în ritm febril îmi beam ceaiul și mă comportam orbitor în fluxuri dure de reziduuri antibioticale/ bufnițele făceau ouă le cloceau și eu nici măcar să ajung să le arunc de la balcon nu puteam/ pe marele meu balcon păsările de noapte și-au făcut regat/îmi udă trandafirii japonezi noaptea îmi crestează umărul când mă sprijin de ceai ca să ajung în baie/ în timpul verii dacă mă ridic din pat cuibul lor se topește ca un disc solar și se prelinge peste margine în parcare îmi incendiază mașina

.  |










 
poezii poezii poezii poezii poezii poezii
poezii
poezii Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. poezii
poezii
poezii  Căutare  Agonia - Ateliere Artistice  

Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net

E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate

Top Site-uri Cultura - Join the Cultural Topsites!