aştept
asta fac de când eram mică şi
venea tata acasă mereu c-o ciocolată
am învâţat pe de rost cum se face
e un întreg ritual
ţigări multe
ros de unghii
muşcat de buze
frecări de mâini
de cele mai multe ori
mă strâng pereţii până
încep să mă simt un punct
într-un univers incomplet
sau ca un pixel lipsă enervant
când vezi un film prost
de fiecare dată îmi spun
locul meu
nu-i aici
locul meu e în altă parte
dar uneori aşteptarea miroase frumos
a ciocolată