sună cineva la uşă

n-am comandat nimic nu mă caută nimeni

n-am de gând să ies
din plapumă
plouă
duşmănos
probabil ploaia se asortează mişto la paris
cu o vară pe ducă
cu pat de fier şi rama albă
cu ferestrele vraişte
cu vreo tâmpenie la modul clasic
pentru o vreme nu se aude nimic şi miroase fix a nimic
e blegeala aceea grozavă când nu ţi se mai mişcă nimic
între
coaste
răpăială şi ţigarea de
după

în hol e mochetă verde
oriunde m-aş afla e vreo mochetă verde
separă uşile
uşile alea aliniate obosit ca nişte fişete unde nu ţi-ar trece prin cap să te uiţi
nu că ţi-ar păsa ce e în

din ce vorbesc ceilalţi poartă o pereche de cizme
din când în când consultă
un aparat ciudat
poate e un contoar geiger şi înregistrează maltratarea sentimentalafectuoasă sau mai ştiu eu ce anytime sâmbăta şi duminica după ora 5

duceţi-vă dracu'
am spus şi
mi-am tras kentul bricheta şi scrumiera
mai aproape

la paris n-am fost
însă aveam nişte cercei
verzi de jad şi ceva
jazz lăsasem la tine