În colţ aprinde mama o făclie,
Eu mă gândesc la Domnul meu,
Care-a venit în lume s-o învie
S-aducă mântuirea întru Dumnezeu.

Vremelnic vine ora târzie,
Să te-odihneşti ispita-ţi spune,
Nimeni afara Lui mai ştie
Când ceilalţi dorm, Tu eşti la rugăciune.

Dară vrăjmaşul lucră neîncetat
E-atât de multă răutate pe pământ,
Însă tu-ntotdeauna ai sperat,
C’ai să te-ntorci cu viaţă din mormânt.

Doar tu Hristoase, poţi plânge a durere
Şi numai Tu cunoşti dulceaţa chinului,
Omu-şi închină carnea spre plăcere,
Menirea ta - iertarea păcătosului.

Acuma şezi de-a dreapta Tatălui,
Cu slavă vei veni încă o dată,
Purta-mi vei grija sufletului,
Din drumul tău să nu s’abată?

În colţul camerei veghează o făclie
Iar lângă mine este Maica Sfântă,
Adormi copile, adormi cu bucurie,
Când îngerii somnul ţi-l cântă!