straturi
epoca unele flori nu toate și mai ales crăpăturile din așteptare învelite cu staniol colecția mea de nimicuri ușor zgribulite doi câini cu blana roasă dar zgarda lărgită asmuțiți pe jumătate vor prinde animalul ascuns vor zdrobi oasele mărunte de sub pielea zilei
nimeni nu e eu nu sunt pregătită feliez dragostea posibilă pudrez cu nerușinare spinarea rotunjită adică vreau să mișc degetele pe pielea ei întinsă gust limpezimea porilor tu ești tânăr ca atunci când adun argumente pentru uitare iar ochii lasă culoarea în cabina de duș
mai sunt câmpurile pline de plantive păsări vreau să le citesc viscerele pentru tine tu faci focul