Când soarele cu pleoapele de miere
Ocheşte-oraşul dis-de-dimineaţă,
Deopotrivă zidurile-nvaţă
Râsul şi plânsul în conciliere.
Infernul compromis de bârfe n-are
Năprasnice secrete să ascundă,
Pe când în bietul paradis abundă
O plictiseală înduioşătoare…
Adânc nedumeriţi unul de altul,
Ne scufundăm în marea zăpăceală
Şi-iubim pe rupte flora matinală
Cu fantezie inundând asfaltul,
De unde cumpărăm, pe bani de pâine,
Un trandafir, dar numai pentru tine…