poezii
v3
 

Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission Contact | Înscrie-te
poezii poezii poezii poezii poezii
poezii
armana Poezii, Poezie deutsch Poezii, Poezie english Poezii, Poezie espanol Poezii, Poezie francais Poezii, Poezie italiano Poezii, Poezie japanese Poezii, Poezie portugues Poezii, Poezie romana Poezii, Poezie russkaia Poezii, Poezie

Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara

Poezii Romnesti - Romanian Poetry

poezii


 

Texte de acelaşi autor


Traduceri ale acestui text
0

 Comentariile membrilor


print e-mail
Vizionări: 2010 .



de aceea
poezie [ ]
Luminitei - replica la `Lumini retractile`

- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
de [Adina Ungur ]

2006-02-22  |     | 



prin turnul prea înalt cu margine ruptă dintre
clopotele trase mie în cele din urmă mie căzută
zăcând în așternuturi luminânde dintre cuvinte
îmi legam intențiile așteptării ale chemării albe
și ele precum perechea de brațe perfuzate întinse
și lăsând burta cerului cusută pe jumătate să precipite
a strigare căci eu și cu mine poruncisem glasului
frângerea și buzelor ca portal căderea înfrângerea
o primeam în cuvinte înroșite de sus spălându-mă
în ele învățând cum se dă cu gesturi definitive
pagina care nu se mai poate întoarce vreodată evident
de aici

nu mai șuierau decât ocarine de fildeș sau fluiere de os
descărnat prin această aripă stranie de castel al însingurării
înălțat pe fundație de cuvinte și liniștea bântuia prin ogivele
unei priviri când inspiram și expiram sentimente un gând se
furișa printre stâlpii de susținere a moralului un gând ca un
călugăr franciscan de purta o glugă și-o seceră ba chiar era
o femeie trădând acest trup al sinelui rănit căci zăceam și
era un bărbat lepădând erau stafiile lor lașe deghizate-n
cravașe îmbârligați și încălziți intercostal îmi gâtuiau sentimentele
schimbând sensul privirii mele căci mă scuturasem de ei definitiv
de atunci



mai am câteva cuvinte de investit în sufletul unui oraș
și mi-e scris să mai rămân puțin în lumea mersului pe
picioare purtând capul în jos spre întoarceri în fildeș
căzând de fapt mă înălțam pe o scară de valori răsturnată
se întâmplă o ascensiune mi se dă de știre că n-am zăcut
niciodată că sunt vie întreagă străbătându-mi chiar eu
sensul într-o altă dimensiune căzând nu în dizgrație ci
poate în sus și-n prea departe pentru atingerea celor ce
ucid numai așa am ajuns să știu cum se adoră iubind
convulsiv în dimensiuni siderale sau monumentale
o singură dată în viață nemărginit irevocabil și numai
de aceea










.  |










 
poezii poezii poezii poezii poezii poezii
poezii
poezii Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. poezii
poezii
poezii  CăUtare  Agonia - Ateliere Artistice  

Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net

E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate

Top Site-uri Cultura - Join the Cultural Topsites!