sub această vergetură (presupus)divină
norii pântecului s-au însărcinat
libertate! scârbă de lumină!
pe jertfelnicul sloganului ne-ai junghiat

antracit sunt ochii mamelor sleite
camioanele cu oase la barieră stau coloană
mă întreb în care dintre ele către unde
ne-au belit făptura din icoană

pinioanele s-au decălit se sparg
cancerul cărărilor virează în eclipsă
dacă-i soare nici motoarele nu trag
vom ieși în acte la sfârșitul vieții lipsă

e februarie
bucureștiul mimează iar viul
aud zăpada scurgându-se la canal
țiganii care strâng fier vechi
bat cu joarda un cal
să nu-i mai tremure de foame genunchii

o altă căruță adună maidanezii (pseudo)castrați
a fătat roșcățica
îl întreb pe vecin în glumă: cu tine?
shine on you crazy diamond
răsună de la parter
e soare vecine? scade întreținerea! ce bine!

rănit de primăvară toate-mi par
mai inocente duse către jertfă chiar și parcul
va îngropa în flori gunoaiele
și lacul
pe întuneric va fi dat cu mopul
de-o îngeră-femeie-de-servici-divină

ah! libertate! scârbă de lumină!