Iritat de cantec
sparge geamul in cioburi,
fierbinti,
acre
si uita ce simte intre coaste....

Se pierde in culori de gri
si canta acorduri stinse de tigara

curand
inima se muta in palma
se plange de frig
si ingeri o cheama
spre valuri
spre aer curat
de respirat

luat din intuneric,
dintre cioburi,
dintre pustiul culorilor
se intinde in palmele rosii
de rosul inimii calde...