Sunt totul si nimic,
Sunt pustiul si plinatatea Lumii,
Sunt nimicitor de suflete si renascator de viata.

Am incercat sa traiesc viata
Si prin moarte am trait deplin.

Am vrut sa cunosc iubirea
Dar esecul mi-a adus intelepciunea deplina.

Am vrut sa gasesc fericirea pentru a ma purifica,
Insa durerea m-a curatat pe vecie.

Traiesc in vis si visu-mi e realitate,
Prezentul meu sint amintirile.

Mi-am vandut sufletul ingerilor si diavolul mi l-a adus inapoi...
M-am regasit, m-am redat mie si m-am oferit pe rugul iubirii.

Plang, plang cu lacrmi de sange...
Plang si lacrimile-mi spinteca obrazul ca spinii de trandafir...
Si fierea durerii imi tasneste dintr-un izvor inepuizabil.
Neputand sa ma elibereze de sub piatra ce-mi apasa fiinta.

Zambesc si zambetul imi e scrum...
Scrumul ce a ramas din rugul care ars-a intru mine...

Si pana la urma cine, ce sunt?

Doar eu...