aşa că totul este cum ai spus că va fi

un pic sărat genunchiul a pledat nevinovat
rănile s-au vindecat ne-au crescut scoici
în loc de cruste
nu mai păşim demult cu spatele pe ape
ne sprijinim de spetezele unora
nu mai trimitem scrisori poştaşii ne trec
pe sub garduri funerar dorul
de cele mai multe ori
totul este cum ai spus că va fi
frica de ploi ne-a făcut bătrâni
neuimibili
din glastre florile cresc ca la carte

uită-te-n jur
totul e-atât de curat încât ne e lene
să ne mânjim cu îngheţată
să ne jucăm cu pernele
să ne iubim

suntem exact ca-n visele părinţilor

cine-a zis însă că vreau să uit
breteaua căzută pe umăr
lumina dată-n foc
semnele de bună purtare

nimeni nu m-a întrebat niciodată
iar eu m-am făcut atât de mic
încât nu deranjez nici o clipă
viaţa asta a mea
perfectă