Asta' primavara totul parea alb,
ca si-o zapada facuta sa piara
pe umerii soarelui meu fara dinti


ma schilodeam stirbit de durere
pacatul ma indemna sa picur cer
corbii roiau peste mesteacanul inflorit

caci duceam searbada zi la lumina
iar luna sclipea tot mai vag
in campul celor cu stele

tineam arca in mana dreapta
iar gura-mi sorbea calator
umeri incinsi de durere

asa sa tot mori,
cunoscand taceri!


"Creierul meu se topea poetic pe trotuarul negru lasand praful lunar sa indure caderea unui inger pietrificat"