poezii
v3
 

Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission Contact | Înscrie-te
poezii poezii poezii poezii poezii
poezii
armana Poezii, Poezie deutsch Poezii, Poezie english Poezii, Poezie espanol Poezii, Poezie francais Poezii, Poezie italiano Poezii, Poezie japanese Poezii, Poezie portugues Poezii, Poezie romana Poezii, Poezie russkaia Poezii, Poezie

Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara

Poezii Romnesti - Romanian Poetry

poezii


 

Texte de acelaşi autor


Traduceri ale acestui text
0

 Comentariile membrilor


print e-mail
Vizionări: 79 .



Ianus
poezie [ ]

- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
de [Ozimand ]

2019-03-10  |     | 



În trecut, în vechea Romă, zeul cel cu două fețe,
Vrând pe cetățenii urbei compasiunea să-i învețe,
Le-a amestecat în joacă chipurile între ele
Când dormeau, ca la trezire cine pleacă să se spele
Să descopere-n oglindă fața dúșmanului său
Cel mai mare, cărui veșnic uneltea să-i facă rău,
Și al cărui chip, de ciudă, nici putea a-l suferi,
Să i-l poarte-acum în lume ca și cum al său ar fi...
Poate-așa, gândise Ianus, se vor împăca-n sfârșit
Vechii învrăjbiți-pe-viață, ce-și vârau necontenit
Mătrăgună în pahare și pumnalele în spete,
Până ce umpleau a Romei catacombe cu schelete.

La un semn al mâinii sale, în văzduh fețele toate
Se desprinseră de trupuri ca și măști înaripate
Și se-nvârtejiră grabnic sub a zeului strigare,
Au pornit apoi pe geamuri să-și găsească fiecare
Noul cuib, noua argilă pe care să înflorească,
Deseori schimbarea fuse reciprocă și frățească:
Cel ce da primea o față de la cel cărui i-a dat,
Existau însă și cazuri când astfel s-a întâmplat
Că se permutau în lanțuri câte cinci sau zece fețe,
Grupuri ciclice, rețele se țesuseră semețe,
Fiindcă ura, ca iubirea, nu-i mereu împărtășită,
Ființa ce-o detești cu spume contra altora-i pornită
Fără a gândi vreodată să-ți întoarcă sentimentul,
Paradox este acesta și ciudat e elementul
Din care-i clădit un suflet. Cine poate explica
De ce fiecare mire chipul socrului purta
Sau de ce vestala sfântă și smerită, bat-o vina,
Arăta precum stricata din taverne, Messalina?
Iar cezarului Tiberius înțeleptul idol Ianus
Îi montase însăși fața complotistului Seianus,
Ce-n dizgrație căzuse după-o lungă prietenie,
Preschimbată-apoi în ură de ambiția lor vie
De-a domni pe tronul Romei: „O, bătrânul meu fârtat,
Cum de ale vieții valuri astfel ne-au îndepărat?“
Se-ntreba trist împăratul, până fața își văzu,
Față care de emoții neștiute îl umplu.

.  |










 
poezii poezii poezii poezii poezii poezii
poezii
poezii Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. poezii
poezii
poezii  CăUtare  Agonia - Ateliere Artistice  

Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net

E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate

Top Site-uri Cultura - Join the Cultural Topsites!