poezii
v3
 

Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission Contact | Înscrie-te
poezii poezii poezii poezii poezii
poezii
armana Poezii, Poezie deutsch Poezii, Poezie english Poezii, Poezie espanol Poezii, Poezie francais Poezii, Poezie italiano Poezii, Poezie japanese Poezii, Poezie portugues Poezii, Poezie romana Poezii, Poezie russkaia Poezii, Poezie

Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara

Poezii Romnesti - Romanian Poetry

poezii


 

Texte de acelaşi autor


Traduceri ale acestui text
0

 Comentariile membrilor


print e-mail
Vizionări: 156 .



CARTEA BATJOCORITĂ t (Carte de rugăciuni naționale) 1.
poezie [ ]
Felix Rian Constantinescu 2016-2017

- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
de [dawnexodusII ]

2019-01-19  |     | 



MOTTO:
Este eroul prinicpal al epopeei arabe O mie shi una de nopti, in care rataceste incognito noaptea pe strazile Bagdadului CaLifului dreptcredinciosilor insotit decat de Giafar si Masrur, avant nenumarate peripetii shi tragand numeroase invataminte. Va ramane pe veci in memoria ummei ca Harun al Rașid, adica Harun cel Drept Calauzit, singura intrebare fiind daca nu avea ceva ascendenta hebraica, vezi cognomenul Raasid.
wIKIPEDIA ISTORIC HARUN AL+RASHID


MOTTO
„Acești bieți supuși români, care sunt fără îndoială cei mai vechi și mai numeroși locuitori ai Transilvaniei, sunt atât de chinuiți și încărcați de nedreptăți de oricine, fie ei unguri sau sași, că soarta lor într-adevăr, dacă o cercetezi, este cu adevărat de plâns (...). Nu mă mir că pământurile lor sunt rău lucrate, căci doar cum ar putea fi altfel când omul de la o zi la alta nu e sigur de posesiunea sa și trebuie să fie zi de zi și poate în fiecare ceas la lucrul domnului său. Altfel, națiunea are într-adevăr spirit; neașezarea ei vine desigur din nenorocirea ei.”
Împăratul Iosif al II-lea, Austria.

b
„Fericite auguste împărate! (...) Națiunea română este cu mult cea mai veche dintre națiunile Transilvaniei din vremea noastră, întrucît este lucru sigur și dovedit, pe temeiul mărturiilor istorice, al unei tradiții niciodată întrerupte, a asemănării limbii, datinilor și obiceiurilor, că ea își trage originea de la coloniile romane aduse la începutul secolului al doilea de către împăratul Traian, în nenumărate rînduri, în Dacia, cu un număr foarte mare de soldați veterani, ca să apere Provincia. Urmașii lui Traian Augustul au stăpînit Dacia cîteva secole. Sub a lor neîntreruptă stăpînire, în această Provincie a fost răspîndită și credința creștină după ritul bisericii răsăritene prin străduința episcopilor Protogen, Gaudențiu, Niceta și Theotin, mai ales în secolul al IV-lea, după cum ne-o arată această întreagă istorie bisericească. (...) Cînd ungurii, către sfîrșitul secolului al IX-lea, sub ducele (lor) Tuhutum, au năvălit în părțile Transilvaniei, locuitorii romani ai acestor (părți) se numeau cu numele, schimbat, de vlahi, după mărturia celui mai vechi scriitor al Ungariei, Anonymus, notarul regelui Béla: în fruntea lor se afla în clipa aceea ducele lor propriu, Gelu, cu putere supremă, nenorocos însă în lupta la care a pornit cu ungurii spre apărarea patriei sale, de vreme ce în acea luptă el și-a pierdut și domnia și viața. (...) Atît istoria Patriei cît și istoria romană ne arată că românii au locuit în părțile Transilvaniei desigur cu multe secole înainte de a fi venit ungurii, și, cînd ei, pierzînd în luptă pe propriul lor duce Gelu, nu s-au mai împotrivit ungurilor, ci mai curînd, de bunăvoia lor, prin chiar acest fapt au admis de la sine pe unguri la conlocuirea cu dînșii, la concetățenie, ca și la comunitatea drepturilor regnicolare. Ungurii au fost mulțumiți cu această liberă și spontană acțiune a românilor, și amîndouă neamurile și-au găsit în concetățenie și în comunitatea drepturilor fericirea lor, pe care n-au voi s-o încreadă sorților unui război ulterior, de al cărui sfîrșit nesigur amîndouă trebuiau să se teamă. (...) Că sașii au venit în părțile Transilvaniei în secolul al XII-lea, (iar) armenii și bulgarii în secolul al XVII-lea și că au obținut (și ei) admisiunea, ne mărturisesc, afara de istorie, privilegiile și diplomele principilor. Mai rămîn germanii, cetățeni ai Patriei, care, după cum ne-o dovedește de asemenea istoria, au venit în Provincie mai ales pe la sfîrșitul secolului al XVII-lea cu armata fericitului împărat Leopold și au obținut admisiunea exact în același fel în care (au obținut-o) și ungurii, care au venit pe la sfîrșitul secolului al IX-lea. (...)”
Supplex Libellus Valachorum

„„Înaintarea literaturii române și cultura poporului român în deosebitele ramuri prin studii, elaborare și editare de opuri, prin premii și stipendii pentru diferitele specialități de ltiință și arte și alte asemenea. Asociația va avea un președinte, un vicepreședinte, un secretar-prim, un secretar, un bibliotecar, și arhivar, un casier, un controlor - toți aleși pe trei ani.”
ASTRA, Sibiu.

Psalmul 136
1. La râul Babilonului, acolo am şezut şi am plâns, când ne-am adus aminte de Sion.
2. În sălcii, în mijlocul lor, am atârnat harpele noastre.
3. Că acolo cei ce ne-au robit pe noi ne-au cerut nouă cântare, zicând: "Cântaţi-ne nouă din cântările Sionului!"
4. Cum să cântăm cântarea Domnului în pământ străin?
5. De te voi uita, Ierusalime, uitată să fie dreapta mea!
6. Să se lipească limba mea de grumazul meu, de nu-mi voi aduce aminte de tine, de nu voi pune înainte Ierusalimul, ca început al bucuriei mele.
7. Adu-ţi aminte, Doamne, de fiii lui Edom, în ziua dărâmării Ierusalimului, când ziceau: "Stricaţi-l, stricaţi-l până la temeliile lui!"
8. Fiica Babilonului, ticăloasa! Fericit este cel ce-ţi va răsplăti ţie fapta ta pe care ai făcut-o nouă.
9. Fericit este cel ce va apuca şi va lovi pruncii tăi de piatră.

“Copile drag de ce ai rătăcit
Prin lumea de păcat
De-atata timp Eu te-am chemat să vii
Dar tu M-ai ignorat
Iubirea Mea va ţine până-n veci
Dar nu uita că-s drept
Eu am să spun
Mereu te-am asteptat
Dar tu M-ai ocolit
Vino acum nu amâna
Ziua de mâine nu se ştie dacă va mai fi
Încrede-te în Cel ce a promis
Că vei fi mântuit.”
(RAZE DE SPERANŢĂ)



Da uitasem m+am luat cu gandurile



















AVRAM IANCU NEBUN





Deal
roșu
muri
Moșu


merg
câmpul
pe
mântul.


RUGACIUNE



Doamne
n-ai avut mila de mine
Te-ai purtat
ca si c-un caine


Pentru cum
tu te-ai purtat
Singur tu
te-ai rastignat.

STANTE SFINTE

OSSIAN, GHILGAMES, NICĂ LA MASA DE SCRIS, SIBELIUS, CHOPIN, BEETHOVEN, MORMANTUL LUI MOZART, PAUL CONSTANTINESCU, ENESCU, BELA BARTOK, TARJA, LOUIS ARMSTRONG, CONFUCIUS, BRANCUSI, EMINESCU, LENAU, MACEDONSKI, BLAGA, NOR ROSU, PAVAROTTI, LADY DI, JFK si MLK, VICTOR HUGO, IOANA D ARC, AVRAM IANCU, PETOFI, PUSKIN, GOGOL, TOLSTOI, POEZIILE LUI PASTERNAK, ALFRED NOBEL, CHE, YOUSSOU, YESHUA, 2PAC, RIMARU, VILLON, CODEX BURANUS, CARMINA CATULLI, EPISTOLAE AD PONTO, EVANGELION, HORATIUS, SOKRATES, RAMA, QUETZALCOATL, VALERIUS CONSTANTINUS, MANIU, HOSSU, CORNELIU COPOSU, MELVILLE, POE, CORBUL, DANTE, CUORE, BRANCOVENII, GHICITORUL, RUMI, DJAFAR, MOISE, BOSCH, LINDA, MAHABHARATA, PERSANUL, OFRA.


OSSIAN

Te fericesc Irlandă ferită de trupu-mi
Pe anglii barbari nu-i știi triștii vikingi
Oameni ai topoarelor de fier și ai mării
Dar te plâng Albion sacru cuprins de

Moarte - o, rege saxon - nebun în
Valhalla - cu ucigașii și măscăricii
Lumea moare pietrele intră în pământ
A sosit sfârșitul lumii - rugați-vă, rugați-vă.


Tarja



Copilul bun - între copii răi - zâmbește
Mâine va fi mai rău! - între nimic și euro
Tarja - fata cea cuminte în lumea fără minte
O stea izvorâtă la țară - roagă-te Tarja


Nu e vorba de pământ nu e vorba de cuvânt
Drumul duce la schit dar nu se oprește acolo
Nu e vorba nici măcar de stalin - dacă oamenii
Sunt flori se nasc iar și iar - Finland vs Israel


Aș vrea să-ți scriu ochii într-o carte - dacă doar
Cărțile sunt fără moarte - de la cel mai înalt
Munte - ești tu - și poate Apocalipsa - nu ne vom
Îndreptăți - vom muri și vom trăi - aceiași...


PERSANUL

Cu fruntea de urs in maini
Tamaie in ochi si somnul
Tacerea campurilor nesfarsite
In noapte si durerea gandirii

Filozoful acuzat in locul pars
Cu pietre - poetul beat si
Atavic - minaretul mut in noapte
Tacerea ca moartea in rubaiat.

PENTRU CEAM MURIT



PENTRU CEAM MURIT
PENTRU CEAM JERFIT
MURMÂNT NEO ZIDIT
MULT NEO OCĂRIT


PENTRU CEAM IUBEAT
ȘI VIEAȚA NEAM DAT
ȘI ȚARĂ AM DAT
ȘI-NTÂI ÎMPĂRAT?


RĂU NEO CHINUIT
NEO ZAVISTUIT
NEO DISPREȚUIT
ȘI NEO MURUIT.


FETELE LUI MIRCEA VULCĂNESCU ȘI RADU GYR



ÎNCHISOARE
CÂNT CE MOARE
SUFERINȚĂ
BIRUINȚĂ

RUGĂCIUNE
MAME BUNE
PLÂNSUL FETEI
DORUL TETEI

AM VENIT
LA ÎNCHISOARE
CU O MÂNĂ
DE MÂNCARE

TATA-I PIATRĂ
SUS ÎN CÂMP
INIMILE LOR
MORMÂNT

ÎNCHISOARE
ÎNCHISOARE
CU ROMÂNU
N-AI RĂBDARE

ȘI CE NOI
PLÂNGEM AICI
AUZIM
ÎN REDUIT

AUZIM TĂIAT
ÎN PIATRĂ
ȘI ÎN CÂNTECUL
DIN VATRĂ.


MONASTIREA SCÂNTULUI



MONASTIREA SCÂNTULUI
LACRIMILE SFÂNTULUI
ȘOPOCĂITUL VÂNTULUI
TĂCUTUL CUVÂNTULUI

TU EȘTI CARTE NESFÂRȘITĂ
DIN DURERE IZVODITĂ
FRUNTEA MEA NEMIRUITĂ
MAMA MEA CEA NEMURITĂ.


COPIII FAC CUNOȘTINȚĂ CU GULAGUL

Doamna a plecat puțin și ne-a spus să o asteptăm pe hol
Ne-am spus să deschidem ușa Dietei Cavalerilor
ne izbeam cu umărul în usă
și apoi ne-a chemat doamna directoare
și ne-a pus diafilm cu Păcală care trăgea ușa după
el.

COPIII MERG SĂ INTALNEASCĂ IUBIREA

noi
Copiii din grupa doamnei Ronai
mergem cu doamna
La sala mare
să îi vedem pe Lizuca și pe Toto
La teatrul pentru copii.

COPIII FAC CUNOSTINTA CU IEPURII

Era cam toamna anului 1987
Copiii au mers la doamna Ronai
Acasă
să vadă iepurii albi și gri negri și roșii
frații pisicilor
închiși în zăbrele cât niște sicrie
pentru iepuri.

COPIII FAC CUNOSTINTA CU MOARTEA

Era poate Primavara lui 1988
De Înviere
noi
Copiii din grupa mare
am fost duși încolonați
de doamna Ronai
la cimitir
să vedem păpădiile mari și galbene și fluturii
albi.


OCHII LUI ZAMOLXE

Spitalului de la Zam. Zalmoxis înseamna urs în zale, adică melc.

Ochii lui Zamolxe sunt
doi melci
Morți în peșteră
Zalmoxis e un tău cosmic
Degetele îi scot ochi de bour
Genunchii îi sunt pietre sparte
Cade în noapte Zamolxe
Cu inima lumină.
Părul, barba, vorba îi sunt ciorchini de struguri albaștri
Chipul, omul din nuci.



Gânduri la Veghea lui Zalmoxis de Raul Constantinescu



trebuie
să mă întorc
la origini
la pacea minții
unită
cu pacea inimii
la muntele din
psihic
la chihlimbarul
din ochi
la tăcere
supunere
și castitate.






TRIBUNUL DE PE MUNȚI

Lumea icoană
Urlet dorul
Mort amorul
Viața vamă
Cu Dumnezeu
Șade pe munte
Stânce cărunte
La sfatul său
Poporul dor
Pentru pămant
Pentru cuvânt
Moartea omor.






































SONETE MARIANICE

II
Veghează plopii an de an Marie
Peste castel negru de-orfani Stăpână
Cobor orfani pământ înghit Marie
Tristae est Terra Harzoc Latina
Te rog divină săracă Regină
Cobori peste spitalul mort Marie
Adu balsam în iad o tu Marie
Și ai mila de Nebun și de Cadana
Dar mâna ta rămâne între stele
De ce nu poți să vii tu să ne mântui
Când viețile ne sunt moarte în rele?
Noapte de noapte negre trepte bântui
Balanțe trag virtuți cu pietre grele
Noi te rugăm Marie să ne bântui.

III
Un cântec vechi din ceruri vin Marie
Coboar' din munți plini de orând Marie
Din îngeri mii din stele vii Marie
Și îmi vorbești mă lecuiești Marie
O viață stau la templul tău Marie
Și plâng cu plâns de cerb în râu Marie
Și mult te caut în câmpul vechi Marie
Când te găsesc mă mântuiesc Marie
Ești mai frumoasă ca o ia Marie
Mai bună ești ca mama mea Marie
Iar te aștept tu să mă chemi Marie
Și să mă duci peste triremi Marie
Cu gura os cu piept pământ Marie
Iarăși te chem din necuvânt Marie.

IV

Mă rog să-mi vii Marie Doamna mea
Carte-ți trimit din temnița de piatră
Sfântă coboară pe frunte-mi mâna ta
În sala de tortură cerul latră
Doamne mă uită frânge-această vioară
Alungă-mă din rai dar schimbă-mi viața
Veți rămane doar tu și dimineața
Căzut în pamant piatra de moară
Tu vezi Marie dorul greu de moarte
Pe care l-ai cerut mamă sub cruce
Noi două priviri scrise-ntr-o carte
În drum spre cer sonetul trist mă cruce
Văzând cum cerul mi-e pulberi de sate
Cruce de fier de lemn de piatră duce.


PARADIS ÎN SAT



Uite tată
Ceru parca-i de icoană
Saltă frunza ramura
Plopii-s linii
Soarele e alb
De gheață.










































Lucian Blaga la Lancrăm

1

LUCIAN BLAGA,
Idee, idee!
Stea de pământ,
tristă idee,
mamă mormânt.
MORMÂNTUL,
Ascultă cuvântul,
când vine vântul,
moare pământul,
trezește sfântul.
SPIRITUL,
Tăcuta harpă,
neagra marcă,
lumina parcă,
tăcuta țarcă.
LUCIAN BLAGA,
Tu vină,
lumină,
moartă stăpână,
mă ține de mână.
MORMÂNTUL,
Copilă, copilă,
în milă e milă,
caută lumină,
în noaptea stăpână.
SPIRITUL,
Ah, cât te-am căutat,
al meu păcat,
mormânt preacurat,
mormânt luminat.
LUCIAN BLAGA,
În moarte e moarte,
în pământuri parte,
în litere carte,
în creștinism moarte.
MORMÂNTUL,
Copile-ai venit,
la mama-i venit,
iubirea e mit,
mormântu-i trăit.
Dialogul SPIRITULUI cu MORMÂNTUL
2
SPIRITUL,
Mormânt e lumea
Și lumea un mormânt
Mormânt e Biblia
Cuvânt în Mormânt.
SPIRITUL,
Cădem în moarte
Cosmic nihil
O arsă carte
Ulise copil.
MORMÂNTUL,
În mușchi cuvântul
Șoptește mormântul
Mort e pământul
În Isus smântul.
SPIRITUL,
Fără de viață
Ultima ceață
În dimineață
Tristă paiață.
MORMÂNTUL,
Te chem în moarte
Să mă ai parte
Te scriu în carte
Fără de moarte.
SPIRITUL,
Nu, eu sunt fiară
Mormântul să piară
Sânge în sară
Ura în vară.
MORMÂNTUL,
Te chem în moarte
Să mă ai parte
Te chem în viață
În noua ceață.
3
Căderea NEGURII
NEGURA,
O, tu străine
Vino la mine
În munții ruine
Din urâciune.
NEGURA,
Ascultă, ascultă
Bezna e multă
Munte murit
Bord nesfințit.
NEGURA,
E timpul luminii
Din nopțile vinii
Să vină străinii
În sufletul vinii.
4
Lucian Blaga ridicându-se din Mormânt
MORMÂNTUL,
Te du în lume
La lume spune
Cei fără nume
Copile nebune.
(LUCIAN BLAGA tace)
Cortina.



Aiudul și Auschwitzul



Măi Aiudo groapă rece
Cine-n lume te întrece?
Auschwitz cu cuptoarelă
Roma cu duioarele?

Auschwitz tu fratele mieu
Ce știi tu de Dumnezeu?
Ce știi tu de al meu dor?
Că iou vreu dor ca să mor.

































COL ULP TRA AUG DAC SARM



ROMANORUM SUMUS
AETERNA CIVITATE
ANIMA UT HUMUS
FLORIS LATINITATE
SACRUM CHRESTUS AMOR
UT MORS LIBERTATIS
MOXIS SILVAE MOR
VINUM LACRIMAE PANIS.








































Moisei



+++++++++
++++
+++
++++++
++++++











































CIMITIRUL I

POEME SCRISE-N PIATRĂ
DUHURI VORBIND ÎN VÂNT
OASE CENUȘĂ-N VATRĂ
TĂCERE LA MORMÂNT
ADUC COPII LUMINI
MAMA E ÎN PĂMÂNT
SINGURI CA NIȘTE CÂNI –
FURTUNĂ ȘI AVÂNT.










































PĂMÂNT SCHINGIUIT



Ardealul tras pe roată
Cu Ungrovlahia toată
Bour mort sub plug de sânge
Mințit în cărți de plângeri

Grâu martirizat în vatră
Porumb îngropat în piatră
Înflorit cu duhul vechi
Zugravii mâncând curechi.







































ZARCA



În zarcă m-am pocăit
În zarcă m-am spovedit
Și în zarcă am să mor
Numărându-mi dor cu dor

Cât îi lumea asta roată
Toată îi numa’ o zarcă
Și în zarcă nu-i lumină
Decât inima stăpână.







































LAZĂR ȘĂINEANU



Telal de basme
l-am văzut
vorbind frumos
ca-n carte


Bătrân și tânăr
nevăzut
viu
și fără moarte.






































Waltz No. 2
(Poem pillatian)


Vii valsuri sub Kremlinul rubiniu.















































HONTERUS. LEGENDĂ



Vigilate et orate
orice ardelean
un frate
Turnul Roman


piatra neagră
Biserica Romană
Neagră
Avva cu păr negru pană.






































CRIȘAN ÎN TEMNIȚĂ



ÎN TEMNICIOARĂ
CRIȘAN AMĂGIT
GATA SĂ MOARĂ
ȘEDE MINȚIT


MÂNI M-OR LUA
PE ROATĂ M-OR DA
CORBI M-OR MÂNCA
MUMA O VEDEA


TOT CE-A MAI AVUT
TOT CE I S-A DAT
CU FIRU ȚESUT
S-A SPÂNZURAT.


































RAGNAROK



Am șezut între meri
în uda trista livadă
de devenii măr
Pleiade mă vadă


cine va pune securea
la rădăcina mea
cine din pământul meu
mă va alunga


și când voi ajunge-n cer
pe ce drum voi plânge
drum de pietre și fier
drum de dor și sânge?






























HEATHCLIFF



În lumea lui
tăcere
în lumea lor
fiere


a mers
tot pământul
cristosul
și sfantul.






































GHERLA



Spune spune
pocăite
de esti sfânt
ce cați aice


de tu crezi
în Dumnezeu
de ce-i ești
copilul rău?






































CRUCEA STREIULUI



De mult
trăsai o cruce
streiul Streiului
mă duce


steiul dorului
gridul boarelui
ochiul zimbrului
plânsul varului


cruce frântă
zei cuvântă
cruce spartă
cruce moartă.
































REX HUNGARORUM



Tu fiu al lui Iancu
Matia Rege
să-ți doinesc cântu
cel fără de lege


Din iobagi și sărbi
pe tronul maghiar
ți-otrăviră șărpi
românescul har


acum Tu la Cluj
pe-ntregul Ardeal
ne dai învăț
din al morții bal


cel mai mare Rege
al Ungariei Mari
latin otrăvit
de nobili barbari


Drag fiu al lui Iancu
Matia Rege
hai sa-ți doin cântu
cel fără de lege.




















EROUL DE LA STALINGRAD



AMINTIRII OSTAȘULUI ROMÂN PAIC ȘTEFAN PLUTONIER ÎN ARMATA A 3-A A GENERALUI DE ARMATĂ PETRE DUMITRESCU COMBATANTĂ ÎN BĂTĂLIA ȘI ÎNCERCUIREA DE LA STALINGRAD ȘI COTUL DONULUI. +


ZĂPADĂ DE SÂNGE
ȘI CERUL PLÂNGE
BRUN CONVOI
STOI BLAC STOI


EXTERMINAREA
NU-I DE MÂNCAREA
GLOANȚE ÎN CAP
MORMÂNT FĂRĂ VRAC


CERCUL POLAR
ÎN URM-AM LĂSAT
RUSUL BARBAR
M-A EXPLOATAT


CU GREU M-AM ÎNTORS
CU GREU AM VENIT
SIBERIA-M VĂZUT
ȘI AM BIRUIT.





















GHEORGHE DOJA



Ia cleștele
smulge-i limba
limba care-a-nvațat
colinda


taie-i nasul
scoate-i ochii
infidelul
babei Dochii


pune-l
pe tronul Încins
mesteacănul
cesta nins.
































PAGANINI COPIL



Prietenului din copilărie Radu Vancea, care Îmi vorbea ades de Niccolo Paganini.


Un biet copil scripcar
Hainele-i sunt rupte
Mării lumii far
Cu buzele cusute


Geniu în mizerie
Mâini pentru altă viață
Beat de idei puzderie
Suflet de dimineață.



































FATA IUBEAȚĂ



A fost o fată mărgărint
Zisă fata iubeață
Cât a trăit tot a iubit
În sat de fum și ceață
Azi în ceasul vieții
La ce-am trăit?
Am bătrânit
De ce trăiesc iubeții?








































CÂNTECUL ROBILOR



Internilor din spitalul de la Păclișa.


Sub boltă
trist cântec
câni
fara pantec


deasupra
e bal -
val
după val


cautăm
lumină
marie
stapână


deasupra
e bal -
val
dupa val.























FOAMEA ȘI BĂTAIA. FABULĂ



dedicată unei Pisici sărmane


Mă Bătaie
cruntă ești
stătu Foamea
la povești


Ba tu Foame
mă întreci
aș mânca
și pietre reci.



































ȘEZĂTOARE



lui Glad Berindei


Omul e un abis vorbitor
și singurătatea îl cheamă
la vorbă
în el parinții sunt cartea
morților
pleacă se-ntoarce în alb
cer
vechi Corbu
așadar să vorbim
încă un mileniu
și încă o mie de ani
să adăstăm în limbă
felix philosophicum bestiam homo
de ce traim nu știm duhule sfinte
din guri ne curg cuvinte.






























COLINDUL BOLII



În câmp de soc
Colind bolind
Mă opresc în loc
În amurg sfint
Și zicu cu foc
Doamne care-ai dat
Care ai trimeas
Tu nu ai ertat
Nici al mieu necas
Cât au fost de reu
Te ție Dumnezău
Că nu m-ai iertat
Și la câni m-ai dat
Viața m-ai mâncat
De viu îngropat.

































CÂNDEA ȘI CÂNDREȘ



Cândreș frate
Hai ne-om
Bate


Pentru
Țară
Și Cetate


De-om
Muri
Ne-or zugrăvi


Doamne
Temple
Or zidi.






























CRUCIAȚII ROMÂNI



PLINĂ
ȚARA
E DE
CRUCI


DE
PĂMÂNT
ȘI DE
NĂLUCI


MIRCEA-N
COZIA
IANCU-N
URȘI


DOJA
MORT
CU OCHII
SCURȘI


ȚĂRANI
CNEJI
MORȚI ÎN
BISERICI


COPII
BLÂNZI
SECERÂND
FERIGI.














Duhuri și păcat



O Părinte
Lumea nu e
Pentru mine


Nici cetatea-ți
Căzută
În ruine


Nu te
Doresc
Părinte


Cetatea
Mea
Mi-e-n minte


Duh mort
Pentru
Tine


Doamne
Nimeni
Ca mine.




















NENEA RĂDUCU

Din Război
Până-n Aiud
Cu Isus
Și creier crud

Refren.
Ochii din cap
I-au strivit
Toată viața
A doinit

În zăvoare
L-au băgat
Cu spini
L-au încununat

Refren.
Ochii din cap
I-au strivit
Toată viața
A doinit

Lacrimi sânge
A scuipat
Nimeni nimic
N-a știat

Refren.
Ochii din cap
I-au strivit
Toată viața
A doinit

Nea Răducu
Criminalu
Cruciatul
Mort în valu

Refren.
Ochii din cap
I-au strivit
Toată viața
A doinit

Poet viu
În închisoare
Și mort pentru
Lumea mare.


FOSILĂ VIE



Cântul
mântul
cântul
smântul


plânsul
spânzul
plânsul
dânsul.






































MILESCU



MILESCU PELERIN
PE JOS SPRE PEKIN
ROMÂN CĂTRE
CHIN


ÎMPĂRATU-L AȘTEPTĂ
BLÂND MILESCU SE CERTĂ
IARTĂ DAR MĂRIA TA
EU MĂ-NCHIN LA MAMA MEA.






































SCRISOARE CĂTRE KENDEFFI

Eu
sunt cânele
turbat

eu sunt
câine
răsculat

ce-ai făcut
cu-al meu
barbat

spune
fata
de-mparat

râul tot
tu
ai arat

și pădurea
ai
tăiat

capuri
negre-ai
retezat

munții
toți tu
ai lăsat

copiii
tu
ne-ai mâncat

tu vrei
doar
să fii bogat

spune
os de
împărat.







TIGROAICA DIN CSEJTE
}URMA SCAPA TURMA{

Voivodița
Garofița
Erzsebet
Ez mintelet

După centurii
De crime
După urlet
De prea bine

Copila
Înnebuni
Fete simple
Omorî

Cine este
Vinovat
Maica mamă
De-mpărat

Or boierii
în serai
Ce-au făcut
Din Iadu Rai?


























PARA BELLUM



Unul grec
Altul latin
Dușmănie
Între câini

Nu-ți vinde
Poporul tău
Nu uita
Cristosul tău

Când ajungem
În mormânt
Noi suntem
Celași pământ.


































CIMITIRUL II



ÎNTINȘI MORȚII
ÎNGROPAȚI
MULT SUNT PLÂNȘI
MULT SUNT UITAȚI

CÂND O VINI
DUMNEZEU
O-NVIA ȘI TATĂL
MEU

CÂND O VINI
PRECESTA
O-NVIA ȘI MAMA
MEA.


































CRONICA RIMATĂ DE LA PĂCLIȘA

Pentru ca au umblat dupa lucruri de nimic#
au ajuns ei insisi de nimic.
Dumnezeu Savaot si Nevazut in Biblie.

Hei, c-a fost
un om
odat

Pe-aici
mare
împărat

Nicolae
I
Cândea

Care-a
stabilit
orânda

El cu
turcii s-a
bătut

Și-a
primit to
ce-a avut

Mihail
Întâi
zis Cândea

Cândea I
și
Ioan Cândea

Și apoi
Ioannu
Cândreș

Ce se
ruga
fără greș

Au ajuns
Mult prea
Bogați

În biserici
și
ducați

Stavrofore
au luat
pe bani

Și au
strâns
la gologani

Dar
Cândreșu
a murit

La
români
a revenit

Au avut
întreg
pământ

Și l-au
cărat
în mormânt

Deci ascultă
basna
toată

Și te
roagă
Preacurată.























BARABA SPÂNZURAT

Pe care
Întemnițat
Îl vreți iară
Lepădat?

Pe Baraba
pe Baraba
Care-a
Omorât cu laba

Nice îl vreți
Pe Isus
Care a venit
De sus?

Pe Baraba
Pe Baraba
Care a ucis
Cu laba

Și Baraba
Înfruntat
S-a dus și
S-a spânzurat.


























CÂNTURILE BISERICILOR NEGRE

MAMEI MELE VALERIA

MĂNĂSTIREA COLȚ

BISERICA PICTATĂ
BISERICA DE PIATRĂ
BISERICA RUGATĂ
ÎNDRĂCIȚII LATRĂ

CĂLUGĂRE SFÂNT
ROMÂNESC CUVÂNT
RÂU CE SUSURĂ
FOC CE PICURĂ.


Hunedoara

Cântă Inidoară
Biserică mioară
Ev de pământ
Sate mormânt

Cât te-am așteptat
Doamne te-am rugat
O Cristoase sfânt
Umblă pe pământ.


Streisângeorgiu

Cântă Streisângeorgiu
Cavaler Sângheorghios
Harfă de litere
Cor de cithere

Biserică albă
Floricică dalbă
Schit în amurg
Lacrime curg.


Sânpetru

Cântă Sânpetre
Cartea de pietre
Cantă mă tată
Cartea pictată

Cât ești tu
De veche
În lumea
De streche.


SÂNTĂMĂRIE

Cântă Sântămărie
Satul de slugărie
Pe Cândea și Iuda
Cneaz rău în Buda

Cu pictură ortodoxă
Te-nveșmântași
Și pentru coroană
Poporul ți-ai uitat.


MĂNĂSTIREA PRISLOP

DE LA ATHOS
LA TISMANA
NICODIM
ȘI SFÂNTA ANA

PLÂNGI ZAMFIRĂ
PLÂNGI DOMNIȚĂ
CÂNȚI PRISLOAPE
-N ICONIȚĂ.


SĂLAȘU DE SUS

CÂNTĂ BISERICĂ
DE IOBAGI
CÂNTĂ BISERICĂ
DE SĂRACI

NOI NEAMUL
NE-AM PIERDUT
CĂ AM DAT TOT
CE-AM AVUT.


DENSUȘ

CÂNTĂ ICOANELE
ÎN DENSUȘ
O CASTELULE
DIN SUS

CNEAZ CĂLUGĂR
DANIIL
CASĂ TEMPLU
BAN UMIL.


STREI

CÂNTĂ BISERICĂ DIN STREI
CINE ȘTIE ANII MEI?
CÂT SANGE EU AM VĂZUT
CÂȚII MIRII AM LĂUT

CÂȚI RUMÂNI AM BOTEZAT
CÂȚII CNEJI AM ÎNGROPAT
CLOPOT SFÂNT ÎN TURN GORGAN
CÂNDREȘ DOMN CU CHIPUL BAN.


BISERICA DIN PĂCLIȘA

LA SCHITU IEU
M-AM UITAT
NIMENI NU-L
ASCULTĂ-N SAT


LA ICOANE
AM PRIVIT
DE SĂTENI
M-AM ÎNDOIT.























IUBITUL NESĂRUTAT


IUBITUL NESĂRUTAT
PLÂNSETUL ÎNMIRESMAT
INIMA RUPTĂ ÎN DOUĂ
LACRIMA RUPTĂ ÎN NOUĂ

EU LA FATĂ M-AM UITAT
LOCUL MEU DIN CER I-AM DAT
TIMPUL TRECE BĂTRÂNESC
FATA LUI ISUS IUBESC.








































HAI MĂI ȚIGANE

Hai măi Tigane
Muncește
Mâncarea
Se isprăveste

Hai mă Române
Cânta
Să ai inimă
De sfântă.









































RUGĂCIUNE

RUGĂCIUNEA
ESTE GÂND
E FURTUNĂ
ȘI AVÂNT

DACĂ-N RUGĂ
AM GREȘIT
DUMNEZEU
NE-A MIRUIT.









































DOMNIȘOARA POGANY

Domnișoara Pogany
Ce pe Brâncuși
Îl iubi

Fată de vampir
Turbat
Care-a chinuit
Un sat

Domnișoara Pogany
Ce cu Brâncuși
Se iubi

Fată de vampir
Părat
Care-a îngropat
Un sat.





















Important

Suflet. Lirism. Pietre de hotar.
Poezie. Pădure.
Divinitate.
Pasiune.
Divinitate.
Cântec. Prietenie.
Viaţa în doi. Iubire. Sentiment. Justiţie între oameni.

28-V-1997 [poem scris în camera de internat şcolar – camera 3]
CFG










































Chemare a Sfintei Ioana d'Arc în ajutorul soldatului



Isus
Maria
Rege al Angliei
vin înaintea ta Fată a lui Isus, a Franței și Mariei
care ai învins pe cumplitul rege al Angliei
și îți cer ajutorul în bătălia mea de azi
(se spune bătălia)
ajută-mă pe mine și superiorii mei
să învingem
fie și de a fi să murim
dar tu ai putere împreună cu Maria Virgina Domnului
și Isus Fiul Domnului for
să ne mai ții în viață o zi
îți mulțumim și ne punem săbiile inimilor înaintea ta
Martiră a Bisericii și Sfântă a Îngerilor.
Amin.
































Acatistul lacrimilor



Vă chem pe voi lacrimi
vă invoc
și vă desfac
în mine și peste întreg pământ
plângi suflete
plângi
poporule
Lacrimi să-ți fie sufletul
Pentru durerea Mea.









































Cântecele pure



Cântecele pure
Pe harfe de vânt
Sânge și mure
Ursă-n mormânt


Cassandră zdrobită
Flori în noroi
Pădure vrăjită
Lumea de apoi.

PENTRU CARTE DE RUGĂCIUNI (Monastirea scântului)



HIMERA



Din răsărit
crunt izvorât
himeră tăcută
bestie tăcută


Și veacul trece
și ne întrece
himera piere
fiară și fiere.


APOSTOLUL



Eu am fost
întâi chemat
eu am fost
primul bărbat


Sunt Andrei
și eu vă spun
mă crucificați
acum


Însă mâine
oi înflori
însă mâine
oi verzi


România
oi potopi
și pe voi
oi mântui.


CENUȘĂ ÎN LUMINĂ



Ui cenușă
În lumină
A murit
A mea stăpână


Am rămas
orfai în lume
fără mumă
fără nume.


ARDERE DE TOT



SUNT O
ARDERE
DE TOT
PENTRU
CRISTOS
SAVAOT


ȘI MAI CAT
O RUGĂ-
CIUNE
RUGA MEA
FĂRĂ DE
NUME


O VENI
DE OI
MURI
LUMEA
TOATĂ OI
PĂRĂSI.


VULTURI DE FIER


Vulturi de fier
În vremuri ce pier
Veghind pământul
Fier li-e cuvântul


Noroade-au murit
Copii s-au jertfit
Pajere-or grăi
Rumâni mântui.


FAMILIA ROMÂNĂ


Tu române
ești creștin
Mânci pâinea
muiată-n vin


Muierea îți
poartă ie
și e ca
Sfântă Mărie


Nu fi tu
creștinu rău
respinge
nimic al său.


ALT RĂSUNET


Tu popor
înmiresmat
care sângele
ț-ai dat


nu te plâng
și nu te boc
nu-ți zic pace
nici noroc


De oi fi de
n-oi mai fi
de oi fi
și mort oi fi


Pune mâna
scrie carte
popor sfânt
făr de moarte


Dar atâta
vei trăi
cât mereu
te vei căi.


LUMINĂ


Hai copilă
dă-mi lumină
tu nu ai avut
vro vină


așa îi necazu
viaței
ca bucuria
paiaței


eu oi sânge
tu oi plânge
dară moartea
nu ne-o stânge.


MATROANA ROMANA


Tu fiul
Matroanei
Tu pruncul
Doamnei


Mama ta-i
piatră
iar lumea
o șatră


mereu să te
lupți
să remâi în
cărți


cartea e
harfă
marmura-i
spartă.


ICOANA


Tristă icoană
dăruită
din pictură
plămădită


Ce ești tu
icoană sfântă?
demonul
ce nu cuvântă?


Icoană uriașă
plânsă
icoană durută
și ninsă.


HAȘDEU


Nebun plângând
geniu cuvânt
fiică-n mormânt
hașdeul sfânt


Carte și gând
dor de pământ
paris și avânt
poeme în vânt.


TEMNIȚA BOLNAVILOR


„N-am avut noroc
Să stau cu frații mei”
Cântec de la Zam


Noi suntem
bolnavi
noi suntem
oameni slabi


Mult am
suferit
până am
murit.


FECIOARA ROMANĂ


Cânt sfânta
fecioară romană
minervă și ceres
zeiță umană


Înțelepciune și
pietate
povești de iubire
crucificate.


MAMA BEȚIVULUI


O bătrânică
cam puțintică
c-un handralău
-Mă duc să beu!


Mă copile
ești nebun
haide mintea
să-ți aduni


Ea mult se
roagă
el trage
la
joagăr


Și mor
odată
tânăr
și mată.


MARIA CÂNDREȘA


O icoană
ce-am făcut
și la lume
am dădut


Poate la ea
s-o uita
și mămuca
mi-o picta.


CERȘETORUL


Eu - eu
sunt Cerșetorul
târgul
batjocoritorul


Am căutat
s-ajut săracii
să nu mai umble
cu sacii


Rău m-ați
mai batjocorit
dar de-acu
s-a mântuit.


PIATRĂ DE MORMÂNT


Sunt piatra
de mormânt
a părinților
mei sfinți


Avraham
și Sara
și craniu
voi fi.







ȘOIMUL PATRIEI



ȘOIMUL PATRIEI
CÂNTĂ
ȘOIMUL PATRIEI
PLÂNGĂ


PĂMÂNTUL
DRACULUI
PĂMÂNTUL
LACULUI.




































ZALMAN RABINSOHN



TATĂL FETEI
ȘI-AL MIRESEI
PLÂNSUL LETEI
ÎMPĂRĂTESEI


SÂNGE MAREA
SÂNGE ȚARA
PLÂNGE ZALMAN
PLÂNGE LABAN.






































EROUL DE LA PĂCLIȘA

Spune psalmule
Odată
De țară
Neatârnată

Că nărodu
O ieșit
Lângă schit
S-o priponit

Lângă schit
El s-o rugat
Plânge maica
La-mpărat

Pentru libertate
-n vulg
Copită de negru
Murg.































DEȘTEAPTĂ-TE BISERICĂ



DEȘTEAPTĂ-TE BISERICĂ..
DEȘTEAPTĂ-TE PATRIARHE
DEȘTEAPTĂ-TE PASTORE
DEȘTEAPTĂ-TE NUNȚIU


DEȘTEAPTĂ-TE BOACĂ
DEȘTEAPTĂ-TE POCĂITE
DEȘTEAPTĂ-TE FREEMIND
DEȘTEAPTĂ-TE COPILE..


































































ZBOR



SINGUR ÎN ICOANA PRESSE-PAPIER
ÎMI PRIVESC CHIPUL ÎN OCHIUL TĂU
CERUL ÎNNORAT DE PLUMB DUMNEZEU
VOI MERGE VA VENI ANUL ÎN CARE VOI MERGE


ÎN MOARTE PE PICIOARELE MELE CĂLĂUZIT
DE CEI TĂCUȚI ȘI DE CEI MORȚI PÂNĂ ATUNCI
TRĂIESC DAR ALTCINEVA TRĂIEȘTE ÎN MINE
CREIERUL MEU BOLNAV CREIERUL MEU ANGELIC.























KRISTALNACHT

ÎN MINE SUNT SINAGOGI CU VITRINELE SPARTE DE CRISTOS
OCHII TĂCIUNI ROȘII DE OȚEL NEGRU ACOPERIT DE FUNINGINE
SUNT UN CREMATORIU ASASINÂND SUFLETUL UMANITĂȚII
PLÂNG CU LACRIMI DE PLUMB TOPIT CE NU MAI CURG

O STATUIE DE BRONZ UNDEVA PE O GRĂMADĂ DE GUNOI
LA MINE AU VENIT TOȚI CEI MORȚI CEI VII ȘI CEI NEVII
I-AM VĂZUT PE TOȚI CHEMÂND MOARTEA CU OCHI DE ZEI
NU NU MAI VREAU SĂ TRĂIESC VOI SĂ DEVIN CADAVRU

CÂND VOI FI MURIT ȘI VOI FI FOST PUTRED SE VA SPUNE
DESPRE MINE AICI A FOST UN URIAȘ UN CĂPCĂUN DIN
VECHIME MORȚII S-AU TEMUT DE EL EU NU VOI MAI AUZI
SAU NU VOI MAI ASCULTA VOI PUTREZI ÎN PĂMÂNTUL MAMEI MELE.




















SUNT ACEST POPOR



SUNT ACEST POPOR
BUN ȘI MULTICOLOR
SUNT ACEASTĂ LUMINĂ
NĂSCUTĂ DIN LUMINĂ


VĂ ROG NU MĂ UCIDEȚI
E RUGĂCIUNEA MEA
VĂ ROG NU MĂ APRINDEȚI
E RUGĂCIUNEA MEA.








































ANA BLANDIANA. Un proces al comunismului



1.
Cheie de lemn
Ruptă în semn
Biserică frântă
Temniță sfântă


2.
Cimitir negru
Tristețe allegro
Infern fără cap
Românul Harap


3.
Eu te-am
Bătut
Eu te-am
Născut.






















CUVINTELE APOSTOLULUI



NU VOI VENI ÎN MAREA TRADIȚIE
DE DINAINTEA MEA
NU VOI FACE BUCATA DE PÂINE VIN
VOI VENI VORBIND DESPRE NOAPTEA CARE
SE ÎNTOARCE IAR CU IAR CA O FIICĂ
ALUNGATĂ
VOI VORBI DESPRE LACRIMI CARE SUNT STELE ÎN
OCHII OAMENILOR ȘI COPIILOR ȘI ÎN
OCHII USCAȚI ȘI MARI AI BĂTRÂNILOR
VOI VORBI DESPRE TĂCERE NU DESPRE ICOANE
CARE SUNT UNA
ȘI VOI VORBI DESPRE MINE CARE NU SUNT
NU POT NU AM PUTUT FI
ISUS.


































TACI PĂRINTE



TACI PĂRINTE
DOAMNE SFINTE
PANA CÂND TU
AI VENIT
VIAȚA MEA
S-A PRĂPĂDIT
TACI PĂRINTE
LASĂ RUGA
OCHII NOȘTRI
ÎS MURUGĂ
FATA NOASTRĂ
TE-O JELIT
C-UN ȚARAN
NI S-O NUNTIT
TACI PĂRINTE
TACI DIN GURĂ
CÂND DAI
CUMINECĂTURĂ
TACI PARINTE
TACI IUBITE
MARIA SĂ-ȚI
DEA CUVINTE.
ĂSTA NE FIE
VERDICTUL
VINOVĂȚIA ȘI
SCRISUL.


CARTEA BATJOCORITĂ. Testament poetic



Eram la o carieră de piatră
Și i-am dus Patronului
Memorialul Durerii
M-a costat vreo 60 de Lei


Eu făceam 30
Și fratele mijlociu
Mi-a dat cartea la câini
S-o rupă și s-o batjocorească
Cartea mea batjocorită.

[Barajul]

Lac sărat, lac sărat
Roagă-te să fii iertat
Lac sărat, lac sărat
Roagă-te să fii iertat

Apă, multă apă
Îl apasă acum,
Apă neagră, rece
Bate vechiul drum

Satul e pustiu
e rece şi umed
Gâlgâie a morţiu
apa din fântână.

Colind cimitirul
Beat
De apa neagră
Care mă înghite
Cruci verzui
Cruci albastre
Cruci negre
Cruci negre
pământ roşu
pământ greu.

Iar sus sus de tot
Văd o cruce albă
pe-un lăcaş creştin.

Biserică de lemn
De lemn de gorun.
Biserică de piatră
De piatră din munte.
Biserică de oameni
[De baci şi frăţâni]

Ai apă-n altar
Şi peşti…
Un somn solitar
Veghează icoana
[Sântului Cuvânt
Pe sfărmat Mormânt]
pictată cu lacrimi
pictată cu gânduri
cu roşu de sânge
pe-un scut de barbar.

Unde-nainte stăteau
Moşnegii
Acum odihnesc
Racii ursuzi şi mustăcioşi
Ce privesc tot înapoi

În locul unde demult
s-adunau fetele mari
[rămăsără doar scoicile
Parcă salbe desprinse din
Părul lor]

Urc scările unde era corul
Rămas din Bizanţ
Cu bănci lungi de [mesteacăn
Acum cântă doar broaşte]
Către Dumnezeu

Lac sărat, lac sărat
Lacrimile te-au săpat
Lac sărat, lac sărat
Ai făcut un păcat
Lac sărat, lac sărat
Clopotele nu mai bat
Lac sărat, lac sărat
Dumnezeu te-a şi iertat
Lac sărat, lac sărat…

Felix
25-VI-1997
H.H.

Latină

Mă spargeţi...
pentru voi,
un arheolog e doar acela
ce vrea să găsească aur sau mesaje

Pt. voi nu contează acei
Ce găsind ceva unelte şi un fost
foc în vatră,
reconstituie viaţa LOR,
a celor ce au fost.

Poem într-un vers

Mi-i clipa pustie

Gerunziu

Picurând.
Plouând.
Fulgerând.
Tunând.

Şiroind.

Smiorcăind.
Plângând.
Urând.
Urlând.

Lovind.

Simţind.
Gândind.
Scriind.
Palpitând

Gerunziind.

CFG
Vineri, 20-VI-1997

Poezii, poezii

Poezii, poezii
Trebuie să scriu – ce?
Poezii.
Sper să scriu bine
sper să fiu bun
să dau din mine
să scriu

gr
Gelu Roman

Reabilitarea lui Bicilis

Voi, poeţilor, l-aţi chemat pe Zamolxe,
Marele Zeu,
De-atâtea ori şi
Nu v-aţi gândit la el;
Omul
Iuda
Vânzătorul.
Pe el l-aţi uitat.
Dar totuşi… gândiţi-vă că poate
Datorită trădării lui, voi existaţi
ca oameni.

28-VI-1997
[semnat] GR

Important

Suflet. Lirism. Pietre de hotar.
Poezie. Pădure.
Divinitate.
Pasiune.
Divinitate.
Cântec. Prietenie.
Viaţa în doi. Iubire. Sentiment. Justiţie între oameni.

28-V-1997 [poem scris în camera de internat şcolar – camera 3]
CFG

Pastel

Oră. Sală de clasă.
Curtea şcolii –
Cer. Alburiu. Nori –
Veselie. Joacă. Minge –
Castani. Flori.
Pariez că plouă.
Sunt trist.

28-mai-1997
CFG

Chemare a Sfintei Ioana d'Arc în ajutorul soldatului

Isus
Maria
Rege al Angliei
vin înaintea ta Fată a lui Isus, a Franței și Mariei
care ai învins pe cumplitul rege al Angliei
și îți cer ajutorul în bătălia mea de azi
(se spune bătălia)
ajută-mă pe mine și superiorii mei
să învingem
fie și de a fi să murim
dar tu ai putere împreună cu Maria Virgina Domnului
și Isus Fiul Domnului
să ne mai ții în viață o zi
îți mulțumim și ne punem săbiile inimilor înaintea ta
Martiră a Bisericii și Sfântă a Îngerilor.
Amin.

Pasărea măiastră


Haida haida lăutare
Ține că dragostea moare
Haida haida mă scripcare
Mei pe drumul plin de care
Să te duci la Târgu Jiu
Cânele url-a morțiu
Să te duci la Dunăre
Să mori în Ada Kale
Haida haida lăutare
Ține că dragostea moare
Haida haida mă scripcare
Mei pe drumul plin de care
Ba să vii și de la Cluj
Unde toată țara-i slugi
Și când ajungi la Cernăuți
Acolo să mori și să amuți

Ba încalte piatră să te faci
Sfințească-se țara de draci.


CÂNTUL IZBEI


IZBA IZBA AM AJUNS ÎN VÂRF DE MUNTE IZBA IZBA
IZBA IZBA CINE ȘTIE SĂ M-ASCULTE IZBA IZBA
IZBA IZBA B-AM AJUNS ÎN CER DE MOARTE IZBA IZBA
IZBA IZBA TOATE STELELE ÎN CARTE IZBA IZBA

IZBA IZBA BA ȘI DRACII LEUȚ ÎN IADU IZBA IZBA
IZBA IZBA CÂȚI DIN PĂCĂTOȘI SĂ CREAD IZBA IZBA
IZBA IZBA PĂCĂTOȘII MORȚI ȘIRAG IZBA IZBA
IZBA IZBA ȘI ÎNGERII PRUNCI ALEAG.


CÂNTUL URZICEI


SAI URZIȚĂ
COCONIȚĂ
PLÂNI GENUNCHE
ȘI RĂRUNCHE

URZICUȚĂ
SĂRĂCUȚĂ
CEAS DE VIOARĂ
PRIMĂVARĂ.


Cântul piatrei


Piatră
Mioară
Stei
Bordei


Frunză strâmsă
În murmânt
Tată murt
În niecuvânt.


Cântul fântânei


În toate fântânile
Luna
În toate mormintele
Muma


Și om mierge
Măi departie
Unde focul
Nu mai ardie.



Păsăretul


Vine păsăretu-n
Câmp
Stă ciobanu
La cuvânt


Voi de unde ați
Vinit
Voi de undie-ați
Coborât?

SATIRĂ I



Văd furnicile albe, văd furnicile roșii
Văd furnicile negre bătându-se-n câmp
Să civilizăm câmpul să mâncăm Moșii
Noi poporu-înviat al regelui sfânt


Regii dorm în mușuroaie castele
Grași, burtoși, roșii, negri și albi
Mănâncă câmpul și viețile mele
Scriu Constituții false pe bani calpi.


SATIRĂ II



POETUL SCRIE VEȘNIC VOLUM
FURĂ ȘI CARTE ÎNNOADĂ
MODERN HALIMA STRÂNSE ACUM
TOȚI ÎI ÎNCHINĂ IZVOADĂ


FALS GIG ÎN MINTE-I AJUNS
ETERNĂ MARMURĂ-I FRUNTEA
DE LIPSĂ DE SENS E PĂTRUNS
SCOARȚE BRODÂND ÎNCĂ.


SATIRA III

Cu Biblia-n poala zac in pat de mort
In fereastra neagra spitalul luce stele
Vantul e-un Spirit izgonit din Sort
In lumea de copii, pitici si iele

Un om pe strada am vazut trecand
Taran de-aici bracat in haine rele
In timp ce burghezi rad cinic falind
Spirite goale in luxure castele.

SATIRA IV

Moartea, ce pot sa incern
Sa devii pamant dulce de dor
Nici putrezire, nici infern
Infin plai de mior


Pamant ajuns pamant si stei
In moarte inflorim vitral
Sa fiu una cu-ntregul Strei
Galb inger vegetal.


SATIRĂ V



Prietenia, uman crez
Religie-oarbă închinând
Suflet ca vas spart în Horez
Beatific amăgind


Când omu-n visu-i a trăit
Lui pâinea-a adunat mereu
Sobol uman cu zâmbet rât
Amic cu Dumnezeu.


FLAȘNETARUL



Caleidoscop rostogolesc
De cântece sparte și albe
Nori în sufletu-mi vechi, dantesc
Și-n pupilele-mi dalbe


Flașnetar de mileniu trei
Pământ țin în palme nebun
Gunoi, sare în ochii mei
Suflete la Domnul adun.


OMUL SĂRAC



Cine-l vadă
Cine-l creadă
Pe omul
Cu părul zadă
Mult a mers
Și mult stat
Om nebun
Și împărat
Cine-l vadă
Cine-l știe
Cine-l creadă
Cin să fie?
Om sărac
Tu n-ai dever
Nici la Domnul
Nici în cer.

DOI CORBI



Doi Corbi văd în dreapta mea
C-un șobolan în cioc unul
Nu-mparte stârvul cu sora sa
Până i-l fură mezinul


Se bat pe urmă bătăioși și negri
Iar ars în jar tartoru-nvinse
Și zboară cerneală pe cedri
În fugă mezinu-l ajunse.


MINTEA



PUSNICUL PLÂNGE ÎN MUNTE
MINTEA CU PLETE CĂRUNTE
DE CE CRISTOASE TAINA MEA
MINTE DE BLESTEM MI-AI DA?


PLÂNS NEGRU MONAHUL ÎN VÂNT
PLÂNGE ȘI-NGHITE PĂMÂNT
NU ȘTIE ÎNVĂȚĂTURA
MINTEA IUTE DRACUL FURĂ


MINTE PLINĂ DE ECHOURI
CUPOLE OGIVE BOLȚI
DUHURI CHEM DOMNUL PE NOURI
CA LOGODNICE LA PORȚI.


SINGURATATE



De ani pierdut în satul mort
Cu noaptea mamă, îndurând
Torc în cuvânt, doinesc în tort
Și plâng și rag behăi în câmp


Sunt singur și cânt manele
Bătut de Zavistie ș-Ocara
Câne s-accepte durerile mele
Iară sunt singur în moară.


MĂNĂSTIREA DIN MUNTE



Pietre năruite
Plânsul răului
Sfinte izvodite
Ochiul tăului


Cântul sfântului
Temple rezidite
Plânsul vântului
Fete mântuite


Dorul Domnului
Rugile simțite
Luna muntelui
Stelele-nflorite.


NOAPTEA



Cât iubesc vecinica noapte
Buiac de gând cu ochi izvor
Scriind nume-mi trist în carte
Și plâng de ce traiesc și dor


Cânt negru, lyra stelelor
Ochi îmi sunt ferestre sparte
Morți aduc lacrimi tuturor
Semne vin de peste moarte.


REVELAȚIE



Între cărți sfinte, în rugă
Tăcută în noaptea de fier
Din psalmii romantici fugă
În dorul din carte și cer


Vini dupa Mine, creștină
Deviza zeului profet
Mergi dupa Mine lumină
Eternă în ochi de poet.


GENIUL


Cu fruntea cărbuni de argint
Capul de masă-și spovadă
Orbire-i în capu-i de sfânt
Vuiet dar cine să-l creadă?


Citeț al cuvintelor vechi
Zgâriate-n fresce pe griduri
Constantinopolit la Lech
Negru Diwan de lieduri.


MARTISORUL TATEI


In ajun de Revelatii carmine
primii un martisor scris in Te iubesc
viata ni-e un op de cantece marine
prin dragul de parinti eu ma mantuiesc.


La lumina mainilor. Balada



O, imi port lacrimile
In pricesnele cainilor
O, o, si-mi pricesn plansul
Jos, la lumina mainilor


O, poetul a scris visuri
Sus la lumina mainilor
Vai, visul furat maiastru
O, De Valjean al painilor.


HOLOCAUSTUL CĂRȚILOR



BURGUL RUNIC RUG ZIDEȘTE
MÂNTUIREA NI-E APROAPE
VÂLVĂTAIA-N CĂRȚI BĂLTEȘTE
ORICE TOM NEGRU CAP E


DUHURI TREC PESTE ORAȘE
CENUȘĂ PURTÂND ÎN PLETE
TRENURI FIARE URIAȘE
HEIDI CU MĂTUȘA DETE.


ANTICRISTUL



Lucifer născut trist copil
O viață de cruce-n pământ
Numit criminal, pedofil
Demon ce tot' are Duh Sfânt


De mult lumea i se-nchină
Tatăl îl vrea doar mântuit
Smerit între rău și vină
Anticrist pe Domnul a iubit.


CIMITIRUL

CIMITIRUL E-UN ORAS MAI MIC
TOTI SUNTEM ACOLO OMUL SI NEOMUL
IN CANT DE MORT PURTAT TACUT PE DRIC
RUGAM PE INGERI SA-SI COBOARE SONUL

POATE MAINE VOM MURI
PE DRUMUL CATRE CRUCE
NE VA PRIMI NU NE-A PRIMI
NOI CRUCEA-N TRUP OM DUCE.


SOMNUL



Blestemat somn cat chin sa te-apuc
Din pantec negru de Mures in mlastini
Sa te sugrum ca primavara-un cuc
Sa vad in tine trupu-mi fara patimi


Chit ce ma chinui in constiinta-mi nuda
Si puti a mort si a mumie sfanta
Peste viu ce cristelnita te uda
Te rog mai stai la pieptu-mi inca.


CREDINTA



O, tu, Credinta - sfanta amagire
Iti plang cetasii beti in teatre
Actor Isus charisma in ursire
Claunul continua, cainii latre


Dar te chem, Credinta in inima muta
Unde nu-i frate, vin ori paine rupta
Iti spun nume ce-mi tine ani o suta
Zac bolnav in lumea cu burta supta.


CULTURA



A plecat din Cluj cand a trebuit
cu bani si relatii din prostitutie probabil
a ajuns in burgurile Germaniei
asemeni unor neincapatoare castele de iepuri
plongeur si banii din timpul liber
mai mult nu stiu
ce facea la ora cinci seara
stiu ca s-a intors si si-a facut ceainariile
una la dever in dosul bisericii
toate plantele lumii
alta pe-o ulita laturalnica
unde se gaseau si mai multe plante
Aime Cesare poetii Jamaicai
Martinica si studentii negrii
n-au mai contat ca au aparut
mintile cul...


CASIMIRUS



Iernile ard de ger urs in strafunduri de minte
Cobor prin ochi pana la vintrele spurcate
Ma rog in catedrala ca martirul anglu
Ori ca Poloniu sobolanul brit - ma rog


Dar se-firipa primavara muncii altei ierni
Si fetele ce merg agale-n drum
Cantul penitent al soarelui convert
Si les inviu in munca si in rugaciune.


PASAREA DE SARMA GHIMPATA



Ruxandrei Cesereanu


Pasare de sarma ghimpata
Romania nu phoenix nu
Vultur pasare de otel inghimpat
Ce ne strapungi palma bratul taiat


Soldatii cersesc la catedrala
Vaduvele tale sed fara picioare
In drum pasare pasare de sarma
ghimpata Vei zbura oare vreodata?


Germinatiuni



Si Blaga poate fi superficial, si Biblia.


Samburi piersice mere si teste
Plesnind in menghina imbobocirii
Inimi batand si incoltind in trupuri
Coptul tacerii si mintea satului


Logodnicii incoltind in trup
Iubirea uriasa rodie imprastiindu-si sporii
In durere sanul copt ca o cana cu lapte
Samburi, samburi, samburi, samburi.

PRIMAVARA LUI FELIX



NU E NICI O FECIOARA MA NASC
IAR DUPA DECENII HIBERNALE
GERMINEZ SI DEVIN IARBA
FRUNZA VERDE FLOARE FARA CHIP


VOI MAI TRAI POATE ORI NU
IN MINE VOR MAI CANTA CARTILE
INAINTE DE MOARTE DE NU PRIETENI
DATI-MI CUCUTA SI DOAMNA MATRAGUNA.


Noapte și soare



Iarăși noaptea urlă în cer
Ingerul trece la poarta
Un cantec innoada in Eri
Viata fara moarte


Nu nopții nici înțeleciunei
Lumină de ceapă ce moare
Port sacru chipul urâciunei
Cruzimea ultimului soare.


EXPRESIONISM



Urla satul in indigo si verde
Cadavre oamenii in bordeie negre
Sub harfa cu milioane de stele
Muza numara tacerile mele


O, voi pleca pe ostrovul durerii
Acum ca am plans apele marii
Linii de jad se-nfrunta in mine
In schitul cosmos boltite ruine.


CONDITIA TRAGICA



Taranii - proletarii - profesorii - geniile
Flamande nebune ori moarte - jegul
Saracia vicioasa - pacatoasa - vinovata
Respinsa - conditia tragica a umanului


Ideile subjugate capitalului - arta si rusine
Cei care trag la roaba - cei ce intorc balegarul
Cei ce sapa morminte - cei ce nu au caiete
Viciul asteptand la poarta colegiului - banii.


CALEA UMILINȚEI



E o cale între cei doi lobi
Ai creierelor noastre
Umblă pe ea - poate nu
E dreaptă - dar umblă


Cum poți - cocoșat -
Aplecat de durere
Pălmuit și scuipat
Îndurerat - umilit.

ARS DADAISTA

I

UNU - unitatea primordială,
indivizibilă, reprezintă înce-
putul (iubirii, al unei simpa-
tii, al prieteniei, dar și al
unei activități). Este simbo-
lul singuraticului, care tre-
buie să își croiască drum în
viață și care se aseamănă cu
această cifră, dacă dovedește
tărie de caracter (vezi, de
aemenea, „cifră” și cifrele
de la doi la treisprezece).

II

DOI - simbolizează contras-
tul, bine și rău, a fi și a nu
fi. Această cifră se referă,
deci la piedicile pe care le
întâlnim în cale. Cifra doi
simbolizează, de asemenea,
eternul feminin, femeia care
este tovarășa de viață a băr-
batului, pentru ca acesta să
își îndeplinească menirea
dată de natură (vezi, de ase-
menea, „cifră”).

III

TREI - a fost dintotdeauna
o cifră sfântă („Sfânta Trei-
me”), care exprimă forța cre-
atoare. Ea este elementul vo-
inței noastre, al ideii, a treia
persoană fiind rezultatul uni-
unii dintre bărbat și femeie,
dând naștere viitorului. Cifra
trei poate prevesti eveni-
mente pozitive și negative.
Visele care prevestesc ceva
negativ apar cu puțin înainte
de ora trei (cine este super-
stițios, bate de trei ori în
lemn).

IV

PATRU - această cifră este
aproape întotdeauna de bun
augur, simbolizează sprijinul,
stabilitatea, puterea, păstra-
rea bunurilor deja obținute,
dar și natura cu cele patru
anotimpuri, cele patru punc-
te cardinale și cele patru fa-
ze ale lunii (vezi, de aseme-
nea, „pătrat”).


-Sfârșit-



.  | index










 
poezii poezii poezii poezii poezii poezii
poezii
poezii Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. poezii
poezii
poezii  CăUtare  Agonia - Ateliere Artistice  

Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net

E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate

Top Site-uri Cultura - Join the Cultural Topsites!