în sarcofagul meu cât o
cameră de cămin printre
soții imaginare sacrifi
cate ritualic și ultimele
conserve poleite cu aur
deschid cartea morților
cu aceleași gesturi febrile
cu care un student deschide
pachetul trimis de părinți
sufletul începe numără
toarea inversă a desprin
derii de trup stai stai
strigă cineva nu uita să
iei lapte și pamperși în
fine mă trezesc în cealal
tă viață a mea zeul cu cap
de câine mă întâmpină pe
cărarea transparentă aici
zice poți avea tot ce nu
poți atinge apoi parcă ghi
cindu-mi gândurile deschide
ușa unui restaurant 2 stele
michelin unde printre dan
satori chippendales te văd
pe tine femeia tuturor visu
rilor în spatele ochilor
orbiți de lumină pășești des
culță și toată aleea din
complexul grozăvești se ia
după tine cu tot cu privirile
colegilor care parcă-l văd
pe van damme făcând șpagatul
între un boeing și un satelit
chinezesc cu gura căscată pri
vesc cum vii spre mine și te
așezi pe locul lăsat gol de
speranță cu vocea inconfun
dabilă a babei vanga îmi șop
tești frumosule chiparosule
sub preș găsești cheia de la
încăperea secretă a piramide
lor ia câte giuvaeruri pof
tești și hai să ne jucăm de-a
regele solomon și regina din
saaba grăbește-te grăbește-te
în lumea asta e 9 septembrie
în fiecare zi și curând din
noi nu va mai fi decât o
pulbere albă pe care o va
trage pe nas poezia