- Periferii haotic incolore,
Mulți decibeli și-un tremur de revoltă,
Incertitudini seci, lipsuri majore
Și-o lume rece... tristă, dezinvoltă...

Orașul celor care știu că mâine
Vor alerga grăbiți spre nicăieri,
Un suflet gri vândut pentru o pâine
Și-o haină rece din poliesteri.

Ce preț stupid plătim pentru o floare,
Dar totuși niciodată nu-i târziu
Să evadăm din strania-nchisoare
Și din orașul celor care știu...

- Azi prin orașul cu fantome crețe,
Cu filfizoni ori dame cu paiete
Și farisei care împart povețe
La colț de stradă-ntre cabriolete

Caut făptura ta medievală
Și îmi doresc o scară de mătase,
(Că te iubesc și nu știu pe ce scală,
Pe scala Richter, cred că peste șase)

Să urc la turnu-n care ești închisă
Că florile zâmbesc numai la soare.
La noapte poate-am să găsesc o nișă –
Te voi scăpa, iubito, de-nchisoare!

Liliana Trif & Ioan Grigoraș