un petec de cer
rămas ostatic între munți –
fereastră spre zei

o frunză galbenă
baletând în cădere –
mesaj din neant

ploaia-mbăiază
giulgiul frunzelor toamnei –
pași profanatori

frunzele toamnei
ițind un covor policrom –
moartea pictează

Gânditorul șezând
astă seară pe-o cracă –
luna e pe sfert

turla bisericii
străpungând cețurile –
pace peste sat

umbrele proptind
căpițele de fân –
amiază de toamnă

metronomul din geam
trezind insomnia –
ploaie de toamnă

lungi șiruri de oi
pigmentează câmpia –
ciclopi lecturând

ploaie mocănească –
nucile cad rând pe rând
spărgând liniștea

un cal și umbra-i
păscând aceleași smocuri –
lumi înfrățite

șiruri de făclii
veghind ziua morților –
pelerini din cer

pâlc de copaci goi
îmbăiați în ceață –
nudism de toamnă

năvală de nori
brumând brazii pe creste –
toamna sub asediu

răzleți sătenii –
urmându-și vecinul
pe ultimul drum

17 decembrie 2017