poezii v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | Înscrie-te | ||||
Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
|
||||||
agonia Texte Recomandate
■ Pașadine în vers alb (73)
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2017-11-16 | |
Noaptea nestăpânită și rece acoperă codrii cei bătrâni,
Mângaie dealurile neatinse cu a ei lumină de ani buni. La umbra unui stejar o tanară stă și se framântă, Vântul rece-i dezmiardă părul și buzele-i alintă. Luna-i veșnică prietenă și slujnică tacută, Întreabă zorile depărtate dacă spre ea se avantă. Întreabă cerul și stelele care-i este chemarea, Își va găsi odihna, își va găsi iubirea? Haosul cuprinde mândrei tainică suflare. Va avea fericire, răsplată-i lunga așteptare? Frunzele căzute-i jelesc plânsul tăcut, Va avea o încheiere al său urlet nevăzut? Lumea-și va găsi pentru ea vreo alinare, Va avea vreun rod, va piei în așteptare? Al său zâmbet parcă-i demult uitat, Îl va fi recăpătat, ierta-i-se-va al ei păcat? Lacrimile-i stinse devin sânge clocotit, Rădăcinile-i adună al său sprit obosit. Pietrele vaită cu ea după al său iubit Iar vietățile întreabă: Va fi venit, va fi murit?
|
||||||||
Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | |||||||||
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate