Iți scriu, acum, în seara asta
Când timpul se sucombă-n mintea mea
Și cred că m-a lovit năpasta,
Căci simt că nu te pot avea.

Iți scriu cu litere cerate
Pe chipul tău de catifea
Și cred în clipele jucate,
De noi doi, sub-un cer și-o stea.

Iți scriu că nu pot să te-ating,
Cum te-am atins odată-n zori
Și-mi curg pe față lacrimi ce se sting
Sub luna ce dispare între nori.

Mă-ncearcă dorul clipei infinite,
Când timpul se juca pe lângă noi
Și-atingerea căldurii din orbite,
Când noi eram îmbrățișați și goi.

Nu te-ntreba de e nedrept
Sau logic ce-i in mintea ta,
Căci timpul pune inima în piept,
Oricui zâmbește către ea.

Doar timpul este cel ce va decide,
De vei rămâne sau de vei pleca
Si tot el este cel care va râde
De clipele ce vor urma.

Convins că aste rânduri nu-s în van
Pe portativul efemer,
Te-mbrățișez ca un golan
Cu zâmbetu-mi de cartier .....


….02 septembrie 2017