Născut din poemul cu brațe de mir
ești trup hărăzit să strângi raze-n palmă
ca floarea te-nvolți sub aripi de înger
ca bradul te-nalți sub cerul cu-alămuri.

De semeni azi glia
în brazdă-ți cresc roade să-ți stâmpere foamea,
respect pentru palmele-ți calde și aspre
din truda-ți țărane
cu toții trăim.

Cu mintea răstorni zăgazuri nespuse
copiii ni-i crești în spirit moral
învățătorule blând a ta e mândria
când pruncii se-nalță
în trainic triumf.

Noi toți ceilalți trudim peste timp
fuioare de clipe sfărmate-n sudoare
ni-i casa alint când frângem o pâine
pe iarbă ne crește
al tălpii avânt.

Născut din poem cu brațe de mir
sub voal de lavandă ori nori cenușii
te bucuri ființă de lucruri mărunte
că viața-i doar una
și-un singur destin.

Culege petale de floare de nufăr
așteaptă umil furtuna să treacă,
de semeni iubire te vindecă-n toate
și-n piatră săpat,
cuvântul rămâne.