poezii
v3
 

Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission Contact | Înscrie-te
poezii poezii poezii poezii poezii
poezii
armana Poezii, Poezie deutsch Poezii, Poezie english Poezii, Poezie espanol Poezii, Poezie francais Poezii, Poezie italiano Poezii, Poezie japanese Poezii, Poezie portugues Poezii, Poezie romana Poezii, Poezie russkaia Poezii, Poezie

Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara

Poezii Rom�nesti - Romanian Poetry

poezii


 


Texte de acelaşi autor


Traduceri ale acestui text
0

 Comentariile membrilor


print e-mail
Vizionări: 1011 .



Emulația morții
poezie [ ]
Altceva decât ce este... Nimic nu e etern

- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
de [goeteri ]

2017-09-18  |     | 



Murit, e început de moarte,
forma normală de a ”nu fi”,
iar naște viață-i doar o carte,
capitol scurt... de-a viețui.

Moartea-i inexistența lungă,
un fel de infinit crezut,
iar viața, ca la foaie, o dungă,
un pliu infim ‘ntre ”nu-i”, ”avut”.

Morți, ”nu suntem” o întreagă moarte,
doar între, rupt de-o scurtă ”viu”,
un episod cu-o formă a parte
la o esență... etern ”nu fiu”!

Viața e tot o despărțire
prin naștere, ”nu vreau”, murit
când te întorci în nemurire,
ea veșnicie... nu ”pierit”!

E ea, murirea, o sfințire
intrarea în sublim suprem.
De aceea morții, în fericire
ne uită, nu ne vor... de-i vrem.

Doar ea murirea ne adună
pe toți, rămași etern fideli,
evadați vieții, o Scriptură
de nefiri... Ființe doar nițel.

E negrul dominant, e lipsa
preponderent universal,
iar nașterea-i numai eclipsa...
un fel de ”a fi”, nenatural.

Fărâme am fi dintr-un Bing Bang
ce-a rupt inexistentul veșnic,
dând viața... un ”a fi” de ștreang,
doar dovedind ”nefiind” cucernic.

”A fi” e doar o îmbrăcăminte
de forme de la un ”neform”.
O rațiune scurtă, minte
de la neantul... el conform!

Muriți, redevenim esență,
”netrăind” moartea de la viață,
tristețea amar de-o existență...
ce-a dat doar la ”ne fim” o față.

De acolo liniștea deplină,
chipul senin la cel murit
indiferent, găsind lumină...
ce tot mereu ne-a ispitit.

Am tot aprins-o celor morți,
ce ei o au ferice în negru
odihniți, nebătând la porți
o viață... tot visând ”integru”

de neatins... de-un viu tenebru...

La moarte, nașterea-i recul
și viața... mortului un emul.............
18.09.2017

*Dedicat lui Mircea Luncașu, ”forever my friend”.

.  |










 
poezii poezii poezii poezii poezii poezii
poezii
poezii Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. poezii
poezii
poezii  Căutare  Agonia - Ateliere Artistice  

Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net

E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate

Top Site-uri Cultura - Join the Cultural Topsites!