Mi-a cântat o cucuvea
că-mi cunoaște taina mea
și-mi promite sus pe casă
că de n-o iau de mireasă
inima mi-o face cuib
din cheaguri și-un pic de plumb,
ochii știnși ca felinare
mi-i ascunde-n buzunare
și-un arici îmi bagă-n gură
răpit de pe arătură,
din picioare îmi face cruci
din mâini hoțoaică de nuci,
din ficat și din plămâni
mâncare pentru nebuni
și din ce-o mai fi să am
mă va vinde pe un ban!
Cucvea frumoasă fată
de Satana lepădată,
eu am sufletul legat
de al lumii împărat,
cu El dacă te-nvoiești
vom trăi ca în povești,
eu pe casă, tu sub masă
cucuvoi cu o mireasă
și de ești nefericită
te voi arunca în plită
să te-n torci în lumea lui,
în mijlocul iadului!
Am glumit și-s tare tristă
că mă crezi afurisită,
sunt o pasăre de noapte,
nu fac rău și n-am păcate.
Babele se tem de mine
Când îmi cânt dorul de bine.
Eu și cucuvoiul meu
îl slujim pe Dumnezeu!