jumătatea oranj a inimii tale
se asortează perfect cu ciorapii negri
de mătase
ai visului meu

te simt alunecând
cu palma gândului pe poezia gleznei
îmi cuprinzi genunchii în căușul unui sărut
lung cât primăvara boreală
a poveștii noastre

secundele pulsează a eternitate
sub talpa piciorului stâng

aluna sânilor se rotunjește obraznică
prin satenul cămășii
încercând să-i spargă pudoarea

nu-mi vorbi despre regrete
septembrie stă cu urechea lipită de geam
să-ți audă urletul
lupul meu singuratic
***
privește femeie cum lunecă șarpele
sub pielea parfumată dintre două fantezii

mă înnebunesc sânii tăi rotunzi
tari ca fructele păcatului care m-au alungat din rai

nu regret edenul
tu ești paradisul regăsit
aș păcătui în fiecare clipă
să-mi fii veșnic pedeapsă

cât de roșii sunt astăzi poamele
răpciune te-mbie
s-accepți fructul oprit
să-i cânți lunii ca un lup singuratic
curtat de păcatul primordial

pentru tine m-aș transforma în om
trădându-mi nemurirea

liliana trif & ioan grigoraș