Meandre 44.-Viață de noapte

Din bagajele așezate la întâmplare omul a scos o cutie de pateu de ficat, câțiva pesmeți, și două mere și s-a așezat la măsuța de sub fereastră. În timp ce mânca privea la cartonul acela oferit de colonel. Seara se lăsa peste oraș iar chemarea necunoscutului își făcea simțită prezența. Amintirea hotelului Gâsca de Aur s-a asociat cu tânăra care-i făcuse avansuri într-un joc erotic. „Poate că am greșit neurmându-mi instinctul, ar fi fost o nouă experiență cu care poate nu mă voi mai întâlni!“
La capătul străzii liniștite tramvaiele aveau stație așa că Mihai a luat tramvaiul spre centru. Mersul silențios și confortabil contrasta teribil cu trăncănitul și legănatul tramvaielor de acasă. Modul cel mai potrivit de a cunoaște oamenii unui popor este să-i observi în aglomerație, să-i vezi cum interacționează, cum merg, cum se îmbracă...
Gara era un loc în care aglomerația este aprope permanentă. Viermuiala de pe trotuare se continua în interiorul gării. Taxiurile aliniate frumos își așteptau clienții. Scările și culoarele erau pline de tineri de toate naționalitățile iar sacii de spate erau aruncați neglijent pe pardoseli.. Unii dormeau pe jos, pe niște cartoane, alții întinseseră sacii de dormit. Pe un mic platou care întrerupea un șir de scări, două fete desenau oamenii în diferite ipostaze ale somnului. Pe deasupra murmurului general a răzbătut o voce:
-Costelee, unde dracu ești? Băi Costeleee, vino la baza scărilor!
Cuvintele românești erau primele pe care le auzea într-un spațiu public, după atâtea zile, rostite de niște conaționali. Omul nostru s-a îndreptat spre baza scărilor dorind din tot sufletul să schimbe câteva vorbe cu oamenii de acasă.
Geaca de un albastru închis și cu un aer de uzat, alături de pantalonii reiați, negri, au trădat românul care aștepta.
-Bună seara!
-Salut, omule, nu văzuși pe amețitul ăla de Costel?
-Nu-l cunosc pe amețit. De unde sunteți?
-Suntem olteni de la Caracal.
-Și cu ce ocazie pe aici?
-Venirăm de acasă și mergem la muncă și mi-e frică că-l pierd pe nărodul ăla.
-Cum vi se pare Cehoslocvacia?
-Păi ce, crezi că avem timp de plimbări? Oamenii, ca peste tot, mai buni, mai răi. Muncim de ne ia dracu să strângem un ban. Seara când venim de la muncă picăm lați. Asta este. O bere sau două și gata, la somn.
Costel a apărut în cele din urmă, cu o privire rătăcită care se plimba în toate părțile.
-Bă, lasă dracului uitatul aiurea. Peste un sfert de oră avem tren.Te crezi în Fărcașele?
Mihai le-a urat sănătate și spor la treabă și s-a reintegrat în magma aceea multicoloră. O gheretă cu vestiții cârnați ieftini, cu pâine și bere, l-a apucat de nări cu mirosul acela apetisant. Berea a băut-o cu sete și cu cârnatul în mână aplecat din nou la plimbare. S-a oprit din nou la cele două fete care desenau. Mihai a privit schița uneia dintre ele constatând o abordare greșită a perspectivei unui trup adormit pe scări într-o poziție nefirească. A cerut cărbunele, a tras câteva linii care schimbau perspectiva, dând un aer de mișcare, de creștere a prim-planului, a corectat linia unui picior lăsat pe scară și a înapoiat cărbunele fetei. F fata l-a privit în ochi.și după câteva secunde l-a întrebat:
-......Sunteți pictor?
-Nu, dar în copilărie am făcut ceva sculptură.
Fata l-a privit cercetător, în timp ce el mânca cu poftă din cârnatul cald. Mâna fetei l-a atins pe genunchi apoi, prinzându-i mușchii piciorului între degetul mare și cel mijlociu a urcat din ce în ce mai sus, i-a pipăit strângându-i mușchiul cu forță dar nedureros. Mâna cercetătoare s-a oprit la baza piciorului, i-a căutat tendoanele apoi s-a ridicat brusc chemând-o pe prietena ei și i s-a adresat:
-Vrei să facem dragoste?
Întrebarea frustă l-a luat pe nepregătite. Fracțiunea de secundă de uluială a generat o reacție rapidă, ușor insolentă:
-Mă așteptam. Þi-a luat mult să te decizi?Dar cu prietena ta ce faci, o lași aici?
-Întrebarea se referea la amândouă-a răspuns ea cu nonșalanță. Tot ce avem, tot ce facem este în comun.
Fetele au schimbat câteva vorbe și Mihai a luat-o spre ieșirea din gară. Pe drum a mai cumpărat câțiva cârnați cu pâne la pachet și au urcat într-un taxi. Șoferul a întrebat destinația iar Mihai i-a arătat cartonul cu adresa casei de oaspeți.
Cei trei au coborât, mihai a luat cheia de la recepție și a invitat fetele în camera aceea cu un singur pat.
Blocurile de desen și gențile s-au așezat cuminți lângă un perete în timp ce Mihai încuia ușa. Pachetul cu cârnați, alături de două cutii cu peteu au umplut masa. Mihai a scos o sticlă de coniac și trei mere din sacul de spate și le-a așezat pe pat. Fetele vorbeau aprins și, la vederea sticlei de coniac au avut un zâmbet larg. Cu dexteritate ce vădea un îndelung antrenament sticla a fost desfăcută și fata a pus-o la gură. La îndemnul celeilalte ea s-a oprit și a dat-o și prietenei. Sticla goală și inutilă a popsit sub pat. Mihai a mai scos o sticlă care a avut aceeași soartă rapidă. Ascunzând cheia în podul palmei bărbatul a intrat în W.C.-ul care adăpostea și o cabină de duș. De teama că fetele ar fi putut dispare cu ceva obiecte ale lui peste noapte, Mihai a scuns cheia în rezervorul tualetei care se înălța aproape de tavan.
Cu mână nesigură a mai scos o sticlă de coniac inventariind în orb celelalte două sticle rămase. Buna dispoziție era instalată. Mihai a băut și el o gură de coniac și apoi a pus sticla pe masă.Cârnații și pateurile au dispărut rapid iar merele le-au urma calea. Căldura plăcută din cameră alături de băutura consumată au făcut fetele să-și scoată bună parte dintre obiectele de îmbrăcăminte apoi i-au scos lui pantalonii, bluza de trening și tricoul. Nici măcar lumina puternică nu a reușit să estompeze erecția ce se vădea în toată plenitudinea. Una dintre fate s-a așezat în genunchi în pat după ce l-a împins pe Mihai iar cealaltă și-a făcut loc pentru o felație care a debutat cu o tandrețe vecină cu rafinamentul...
Zorii i-au prins pe toți trei în patul acela îngust, Mihai cu fața în sus și o fată dormind pe el iar cealaltă, așezată pe o parte îi ținea în brațe pe amândoi.
Au făcut fiecare câte un duș și Mihai, după ce a recuperat cheia , a descuiat ușa și a ieșit cu fetele spre stația de tramvai.
La stația din apropierea gării fetele l-au sărutat pe gură pe rând și într-o cascadă de râs au coborât cu blocurile de desen și gențile în mâinile ce se agitau în mișcări largi.