Sari la conținutul principal
Poezie.ro
Poezie

O altă ipostază (mamei plecată în lumea fără timp)

carte: Durerea din spatele cărnii

1 min lectură·
Mediu
copilul din mine agită cerul și plânge
cu mâinile lui desenează pe cer
un Dumnezeu tânăr
există o relație între ei
de parcă s-ar ști
de undeva
iată îi spune copilul
ți-am desenat un măr
jumătatea cea mare ți-o dau ție
cealaltă o păstrez pentru mama
să-i spui lucrul ăsta
și să-i mai spui că tata s-a dus
într-o dimineață devreme în pădure
după vreascuri și nu s-a mai întors
hornul de la casă a căzut
peste iedera urcată până la cer
cireșii au privirile pline cu flori
poarta se zgâlțâie în balamaua
ruptă de anul trecut
duminică
bătrânele satului
cu mâinile sorojite de vreme
au îngenuncheat lângă altar
clopotul a bătut în dungă
s-a dus și mătușa...
anul ăsta nu vom împodobi bradul
să-i spui că răsăritul caută pământul
și-l țin aproape de piept
pentru ziua în care
ne vom întâlni...
să-i spui și asta
înlăuntrul meu se face târziu
contaminez spațiul dintre mine și cer
nu mai pot rămâne aici
nu mai pot privi îndărătul zilei
ochii mei sunt plecați să caute înțelesuri
cerul e cusut pe la margini cu lacrimi
împing durerea printre rugăminți
și aștept...
012.786
0

Despre aceasta lucrare

Tip
Poezie
Cuvinte
189
Citire
1 min
Versuri
39
Actualizat

Cum sa citezi

Teodor Dume. “O altă ipostază (mamei plecată în lumea fără timp).” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/teodor-dume/poezie/14098772/o-alta-ipostaza-mamei-plecata-in-lumea-fara-timp

Comentarii (1)

Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.

@razvan-rachieriuRRrazvan rachieriu
În poezie se simte ''durerea'' legată de tristețe, iar amândouă ''contaminează spațiul dintre tine și cer'', pe care doar poezia îl poate purifica cu substanța ei inefabilă, căci ''cerul e cusut pe la margini cu lacrimi'', însă vastitatea lui a crescut, nu a scăzut, cerului i s-a adăugat dimensiunea pierderilor.
O poezie ca o confesiune.


0