În stropi de apă vreau să cad,
Prin gândul unei ierni trecute,
S-ajung un fulg de nea, să ard,
Pe buze, de-un surâs, iubite.

Aș vrea din palma humei mele,
Când ies ca razele de iarbă,
Cu-n verde nod să-ți leg, cu ele,
Coroana de mireasă albă.

De prinzi în mână-a ta vioară,
Eu să devin un câmp de note,
Și-n partituri de primăvară,
Să îți alung tăcerea-n grote.

Vreau dimineața, plin de rouă,
Să nu-ți las visele să plângă,
Și-ncet cu brațele-amândouă,
Să legăn pentru tine-o rugă.