(4) de atunci…

încă mai stau îngropate în stive de praf
săbii cu vârf de brocard
închinate nobilei doamne

adorarea clipei e o blondă cu buza de jos
camuflată discret
o poveste ce râde când n-ai încotro
când te rezemi cu genunchiul de oameni

victoria mea…
o stranie cutie cu umbre
pusă zălog în cadența pașilor
care trec de atunci pe culoare

(5) simulacru

alunecă lin cerul de august
plin de care de luptă și flăcări
osos candelabru stropit
cu sângele meu simulacru

înțeleg că te plictisești singur
făcându-ți nojițe în salonul comun
cu un set de perfuzii și o cutie cu ace

grăbește-te, la știri se anunță lucid
războiul e pe undeva, pe aproape

(6) întrebări

ascultă puțin încordările umbrei
cu degetele fluturate
peste luciul buzelor sărutate

i-anvelit picioarele prețioase
cu alunecarea robilor orbi
perechea retezată a fluturilor
de iederă coaptă...

ce înseamnă o zi?
ce pot pierde în noapte?