ca un povestitor fãrã guri cãscate
sunt precum un scriitor fãrã litere
sau un scrib fãrã daltã
iar din când în când strig ca un disperat
pierdut prin deşert în cãutarea de oaze
doar doar o cãmilã polarã şi-ar deschide aripile
sã mã poarte noaptea prin lunã şi stele
sã mã suporte câte un vis dimineaţa
între cele douã cocoaşe veşnic albe

umblu desculţ în cãutare de zâmbet
prin valea plângerii câteodatã risipit
nu mai simt demult decât mãrãcinii prea bãtrâni
dar cu ochii caut în soare cãrare
spre o fata morgana