BIS !



Se plimba Adam în grădina raiului:
flori înmiresmate, cântece de păsări și îngeri,
râuri cu apă sfințită, fluturi veseli,
perechi de animale cu puii lor,
dar el era inexpresiv, poate trist,
fără memoria vieții trăite.
Și-l vede pe Dumnezeu zâmbindu-i,
mulțumit de creația după chipul și asemănarea Sa.
S-au privit și s-au iubit bărbătește
iar El a înțeles că trebuia să-i dea pereche
să se înveselească, să-l fericească,
să-i îmbogățească viața din grădina raiului.
A luat ADN-ul și gena adamului
pentru a crea ce nici El nu avea:
necazul fericirii nevisate – Eva!
Grădina Domnului avea de toate
imaginate din voia Sa atotputernică,
cu rosturile lor, așa cum le-a stabilit,
ca scenograf și regizor,
chiar și pe acel șarpe al ispitei
cu rol predestinat în lucrarea Sa
prea monotonă.
Șarpele și-a făcut datoria și El
a putut continua serialul dramatic
cu rugăciunile păcătoșilor prea vinovați
de vinovăția primilor vinovați,
închipuită de atotștiutorul autor.
Cândva se va aplauda frenetic finalul
și se va cere BIS!