orașul cu minți murdare
numără petale lumini suflete estropiate
ascensorul urcă spre marea moartă
escaladezi craterul inimii (mai) departe
suflă dinspre tine un uragan numit aleluia
cristic mă iubești pe o margine de stea
răstignește-mă ca la Nazaret cuie bate in inima mea
fără magi sau tâlhari /magdalenă proscrisă/

orașul îmi spală sufletul cu oțet
tu conduci ca la formula unu pe ruta marcată
se zice că în iubiri cine mută primul trage linie
pentru ultima dată
dumnezeii orașului cerșesc îngeri apocrifi ne intersectează
mă iubești ca pe tunuri kafkian
cu mâna stângă îți simt sufletul
alb cum dansează

orașul abulic îmi întinde zece vieți /terminale famate/
vreau o mie și una de iubiri cu picioare subțiri /șeherezade/
și o inimă violet
între noi arde orașul arde concret