poezii
v3
 

Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission Contact | Înscrie-te
poezii poezii poezii poezii poezii
poezii
armana Poezii, Poezie deutsch Poezii, Poezie english Poezii, Poezie espanol Poezii, Poezie francais Poezii, Poezie italiano Poezii, Poezie japanese Poezii, Poezie portugues Poezii, Poezie romana Poezii, Poezie russkaia Poezii, Poezie

Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara

Poezii Rom�nesti - Romanian Poetry

poezii


 


Texte de acelaşi autor


Traduceri ale acestui text
0

 Comentariile membrilor


print e-mail
Vizionări: 782 .



Doar o clipă
poezie [ ]

- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
de [DanG ]

2014-12-17  |     | 



- Sămânță de suflet, străină, dar vie,
Te-ascunzi printre cuiburi departe-n apus,
Și lași bătrânețea adâncă, pustie,
Să-mi poarte în pântec trecutul răpus,
Iar gândul trudește în carcere pus
De pofta târzie.

Nu-ți cer nemurire, dar dă-mi doar o clipă
Să fiu iarăși tânăr, cât fierbe un val,
De boli să nu-mi pese, să fiu o aripă
Ce-și bate urcușul în ritm inferna
Când soarele fuge în grabă aval
De noaptea ce țipă.

- Smintită ți-e mintea, zălog tinereții,
Tu-i ceri doar o clipă cu gândul păgân,
Când vremea-i târzie, nu poftele vieții
În taler te urcă, ci visuri ce-ngân
Spre-naltele crezuri, ce-s strânse la sân
Spre hrană a vieții.

- Copil de-aș mai fi, m-aș face o floare
Să curgă în mine izvorul virgin,
Și-n zi să primesc sărutul din soare,
Iar lacrimi născute din cerul divin
Să-mi fie o rouă străpunsă de spin,
Și-n suflet să-mi zboare.

Și-apoi zburătorii să-mi ducă dorințe
Spre zări înroșite de-al zilei avânt,
Iar ploaia să-mi curgă puhoi de ființe,
Copii ce să-mi fie, săruturi de vânt,
Iar tălpi să mă strige adânc în pământ:
Frumosule prințe!

Dar hiene, ce poartă în colți doar păcate,
Mi-adulmecă mintea spre-adâncul de jar,
Și-un cer fără stele în nouri se zbate
Și-nchide în cușcă un suflet hoinar
Cu aripa frântă, ce strigă-n zadar
Spre cuiburi, departe.

Sub tălpi se aprinde bătrâna fâșie,
Și cratere scuipă prin buze fierbinți,
O horă de focuri, iar sus o stihie
Îmbracă cu trăsnet toți norii smintiți,
Și urlă cu șuier armate de dinți,
Ce mușcă, sfâșie.

Și ciocuri de pradă m-aruncă epavă,
Departe în ape străpunse de stânci,
Iar mintea, rămasă o ultimă sclavă,
Mă-nșfacă de guler, mă târâie-n brânci,
Spre nopți adormite în grote adânci,
În cuiburi de lavă.

Emil Dănuț Gabăr

Târgu Mureș, 22 februarie 2013

.  |










 
poezii poezii poezii poezii poezii poezii
poezii
poezii Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. poezii
poezii
poezii  Căutare  Agonia - Ateliere Artistice  

Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net

E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate

Top Site-uri Cultura - Join the Cultural Topsites!