Departe sunt:
Închinări de suflet spre certitudini efemere,
Căutări înfrigurate, iscoditoare căutături
Prin vitregii de primejdii pribege, tu m-ai găsit...

În prezența ta,
Tentacule de gânduri amorțesc, se retrag,
Ca demonii alungați de o prezență sfântă,
La tine, prin tine, se-ntoarce liniștea
Din făgașuri străine
Și caii sălbatici se opresc din goană,
Prin tine se-ntoarce pacea diafană,
Tu ești pajiștea de flori albastre,
Unde, centaur ostenit de lupte sihastre,
Voi îngenunchea...

Vreau, să înceteze pasiunea, durerea,
Un cer senin, ce nu amenință pe nimeni!
Mă primești în odaia ta:
Pe masă stau pâinea, vinul și sarea,
La loc de cinste e-aprinsă lumânarea,
Aici, acum, îmi găsesc o nouă credință,
Spre biruință, în bătăile inimii tale...