Fulger, aș vrea să țin în palmele făcute pod,
să strâng ca într-un căuș
ceva nepieritor
și să îmi ard din munte, să mă fac fum, un nor,
să scânteiez pe cerul jucăuș
întins într-un venin miriapod
atotdistrugător,
o bulă de lumină ca de pluș,
ca un vampir, doar brațe, dinți, apod
și veșnicii să dau, din mușcătura ca de un arcuș,
din șerlac îmi scuipând tunet, fior...
poate o-i fi Dumnezeului, un punct... de arătător.
31.03.2013