A trecut o vreme, dar mi-a surâs norocul,
năvodul speranței e plin de stele-noroc și crabi vorbitori, ca în poveștile copilăriei.

Cern plasa cu grijă căci una scâncește, se plânge de o luxație și mă acuză de branconaj; cum se poate căci sezonul iubirii a început de pe 1 Martie, iar cel al stelelor-noroc e deschis tot anul.

Privește-mă; îi spun, sunt pescarul dragostei, dar și doctor de suflete rătacite, cu luxațiile nu mă laud căci am chiulit la lecție, iar drept dovadă te arunc în largul valurilor-vi,
să-mi porți noroc...