și măine o să hoinăresc sub soare
înotând contra zilei de ieri
cu ziua de măine în față
pe luciul apei către nicăieri
cu acel cuvânt fierbinte din prefață
mă voi mulțumi tot timpul oare?

cu timpul
vom fi noi doi, nebuni sau cuminți
cu sărutări și îmbrațișări fierbinți
cănd ea începe a răde
și trupul îi surâde
și curge încet pe pământ
pătrunde în al meu gând
reflexia lui in ochii tăi
sclipitoare văpăi,
sărutările încep s-aprindă idei
sânii și mersul lin al ei.

cu povești
despre cine și ce ești
și sufletul gândirii înțeles
fruntea grea mi-o sprijină ades.
n-am ajuns să nu-mi pese
de cele rămase neînțelese
căci este setea acestor taine
de a le atinge, fără haine.

cu pasul
când mă chemi și vin la tine tiptil
cu roșii buze groase pe cărare
pe ale tale lasă o urmă de abordare
eu vin tiptil, ca un copil

cu noi
oare cine suntem noi
nu știm - atunci hai sa povestim
hai să fim două flori
frumoase parfumate culori
hai să fim doi nori
să facem gălăgie adeseori
hai să fim două stele
să alunecăm ca bucuriile
acolo
pe icicolo, pe dincolo
ca vântul
înconjurănd tot pământul