am visat că ți-am spus tot
ce se putea spune în viața asta
idei cuvinte imagini
mi-ai mulțumit și trăsăturile
au început să ți se șteargă stai aici am șoptit
nu vom primi nicio pedeapsă
sufletele noastre s-au aproapiat atât de frumos
încât nimic rău nu se poate întâmpla
am început să alerg așa cum nu a mai alergat
vreodată un om
printre buzele tale ieșeau împletite liniștea și teama
găsește ceva îmi spuneai
liniștește-te îmi spuneai

coridorul alb nu se va termina niciodată
aplecat peste birou el desena cuvinte
halatul alb nu se va murdări niciodată
stiloul s-a transformat în bisturiu
pielea ei albă nu o vei putea uita niciodată
în sala de operații imensă executam piruete
bisturiul tăia în pieptul tău un cordon
promite-mi că nu vei mai purta halatul pe dedesubt
uite cât de greu mi-e să-ți ajung la suflet
din ce în ce mai sigure mâinile mele purtau bisturiul
spre capătul universului
peste umăr privea liniștit dumnezeu