Sunt cam bătrân în aste lumi,
Pribeag pe ritmuri de cuvinte duse,
Culcat de flori pe sub salcâmi,
Ce suflă peste-a gândurilor ușe......

Mă răscolesc cu vrute și nevrute
Și nu pot ca să-mi stingă focul,
Acele clipele mult cerute,
Pe note care nu-și fac jocul.

Mă limitează brusc arcanul serii,
Cu-o stea din marea zvapaiată,
Ce-mi amintește de copacul vieții
Unde-a rămas copilaria toată

Ridică faldul către mine mamă.
Sa văd călcâiul timpului trecut,
Cum se alintă fără grabă
Și mă uimește ca la început.

Distinsă și neliniștită lună
Răsai în raze de stindard lumesc.
Și mă așterne peste-o dună,
Ca să revăd meleagul pitoresc.

Cu gândul rupt de nerăbdare,
Tresar în dimineața fadă.
Și-aud cum vocea ta mângâietoare
Mă cheamă către tine mamă.


Am și pornit la drum întins,
Cu timpul pus pe clipe mici,
Dar zâmbitor cu chipu-aprins,
De taina revederii cu pupici…..

….23 iulie 2013