poezii
v3
 

Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission Contact | Înscrie-te
poezii poezii poezii poezii poezii
poezii
armana Poezii, Poezie deutsch Poezii, Poezie english Poezii, Poezie espanol Poezii, Poezie francais Poezii, Poezie italiano Poezii, Poezie japanese Poezii, Poezie portugues Poezii, Poezie romana Poezii, Poezie russkaia Poezii, Poezie

Poezie Personale Proză Scenariu Eseu Presa Articol Comunități Concurs Special Tehnica Literara Multimedia

Poezii Românesti - Romanian Poetry

poezii


 

Texte de același autor


Traduceri ale acestui text
0

 Comentariile membrilor


print e-mail
Vizionări: 991 .



Fabulele de la "Neliniștea mării"
poezie [ ]

- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
de [Daruan ]

2012-10-03  |     | 



Racul și caracatița

Un rac mai tânăr, dintre cei de mare,
Știind de caracatiță că are
O faimă de bandit, de criminal,
Se hotărî să afle, personal,
Mai multe despre apriga făptură...
Din știrile trecute de cenzură,
Află că i se spune octopús...
„Păi, stați așa, eu am picioare-n plus,
Că mie mi se spune decapod,
Deci nu-s făcut pe-același calapod,
Ci sunt, cu certitudine, mai tare!
Să vină să vedem, printr-o-ncleștare,
De cine-i cazul, de-astăzi, să se teamă
Meduzele și peștii fără mamă,
Căluții și pisicile, creveții
Și stelele, țiparii, castraveții...
De-o bat la scor și vor vedea vecinii,
Vor ști de teama-mi până și rechinii!”

Dar când văzu „picioarele”-i enorme,
Capabile să prindă mii de forme,
Și norul de cerneală, în șuvoi,
Să...racul începu să dea-napoi.

Vaca de mare (a lui Steller)

Se scrie-n cărți că vacile de mare
Au existat pân’ de curând, se pare,
În ape limpezi, undeva-n Pacific,
În care parte nu pot să specific,
Dar știu atât: o specie ostilă,
Le-a pescuit de-a valma, fără milă,
De-au dispărut cu totul mai apoi...

Așa se-ntâmplă când pescarii-s boi.

Găina și cocoșul

Găina, ciugulind prin bătătură,
Bătând mereu din cioc dar și din gură,
Mișcându-se agilă și cochetă,
Găsi, sub un cerdac, o verighetă
Lăsată neglijent de un bărbat
Ce-o fi dorit să pară ne-nsurat
Când se dusese la o sindrofie,
În sat învecinat, fără soție...
Gândi atunci, cu mintea-i de găină:
E foarte clar, e pronie divină,
Am să o dau acestui teleleu,
Și poate-l fac să fie doar al meu!
O puse, deci, cocoșului pe cioc
Și - ghinion – i-l ferecă pe loc,
Încât abia călcă vreo zece dame
Și-ntr-un final firesc, muri de foame.

Morala, deci: cu minte de găină
Nu poți pricepe pronia divină.


Notă: Temă impusă la două fabule: marea

.  |










 
poezii poezii poezii poezii poezii poezii
poezii
poezii Casa Literaturii, poeziei și culturii. Scrie și savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică și concursuri. poezii
poezii
poezii  CăUtare  Agonia - Ateliere Artistice  

Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net

E-mail | Politică de publicare și confidențialitate

Top Site-uri Cultura - Join the Cultural Topsites!