iar,
de te vei trezi cu gura căscată ca o potecă pustie
în fața unui oraș nou, o lume cu avioane și roboți
cu turle înfipte în aerul proaspăt și liber
pe străzile căruia
nu ai băut, nu ai mîncat, nu ai apucat să gemi
și să minți
în pîntecul căruia nu ai văzut încă ceața
bancherii rînjind în limuzine
și tomberoanele trăznind răsturnate
deasupra căruia
norii se adună și se destramă altfel
și soarele (o, soarele)
se aruncă în gol spre mulțimea orbită
dintotdeauna
ascunde-ți punctul de unde ai plecat
pe harta întocmită în piept
deschide porțile, brațele, pumnul
și strigă
iată-mă alb înalt și crîncen, iată-mă veșnic, din nou

apoi dă-mi drumul la mînă



..to Al