Clepsidră rodnică din carne,
cu şoldul arcuit, frumos,
timpu’ o să te răstoarne
şi eu voi curge, viu, mai jos.


ca dintr-un cer pustiu şi negru
cad întâmplări într-un abis,
tot ce-am iubit e azi integru
în becuri care s-au tot stins.


dacă ziua de astăzi există,
atunci cea de mâine mai are un rost.
realitatea eşti tu şi când iluzia persistă,
ori viaţa, ori moartea va conţine un cost.


ar fi bine să înţelegi mai devreme povara libertăţii,
pentru că din această libertate
nu te mai poţi duce decât spre tine însăţi.


vreau să te pun în situaţia de a nu avea altă cale,
decât aceea de a mă cunoaşte,
să aduc în viaţa ta puţin hazard şi contemplaţie.
ştii, dar nu vrei să afli nimic din ce e în afara cercului din oameni.