Dincoace de clipă
Din a timpului risipă
E o viață, ce poate fi:
A unui om,
A unui pom,
A unei flori,
Ce s-a deschis în zori
A unei păsări în zbor,
A unui popor
A unei lumi
Venită cândva din genuni.
Dincolo de clipă,
Poate fi:
Tot o viață a unui om,
Cu un copil de mână
A unei grădini de flori
Ce naște fiori
În cel ce o privește și o admiră
Și din care își face câteodată cunună
A unei livezi pline de fructe
De mâna omului încă nerupte
Și nici mușcate.
A unui șirag de păsări în zbor
Ce merg pe drumul lor neocolitor
A unui popor,
Trist sau zâmbitor
Viața aceleiași lumi, sau una schimbată
Ori… hazardul cu ale lui peceți
Care rămân peste timpul,
Plămădit din zile și nopți
Din care uneori un sens mai poți,
Să mai scoți
Iar din clipele efemeride
Rămân adunate
Și parcă aruncate
Ici acolo niște piramide
Ce au în vârful lor un semn de întrebare
Cu al său punct,
Între dincoace și dincolo de clipă.

31 07 - 14 08 2011