poezii
v3
 

Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Publicitate Contact | Înscrie-te
poezii poezii poezii poezii poezii
poezii
armana Poezii, Poezie deutsch Poezii, Poezie english Poezii, Poezie espanol Poezii, Poezie francais Poezii, Poezie italiano Poezii, Poezie japanese Poezii, Poezie portugues Poezii, Poezie romana Poezii, Poezie russkaia Poezii, Poezie

Poezie Personale Proză Scenariu Eseu Presa Articol Comunități Concurs Special Tehnica Literara Multimedia

Poezii Românesti - Romanian Poetry

poezii


 

Texte de același autor




Traduceri ale acestui text
0

 Comentariile membrilor


print e-mail
Vizionări: 1046 .



Onir
poezie [ ]

- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
de [teotim ]

2011-07-10  |     | 



Ai deschis un caiet în care ai scris: am adormit în picioare
pe când te legănam nopțile, în spitalele fără număr. Bobul
de năut eu ți l-am pus în pulpă, să tragă mâlul din oase. Și
din pământ am dezgropat icoana, am curățit-o și am pus-o
la căpătâiul tău, pe când tremurai de febră. Îți țineam foaia
când scriai despre moarte și erai mai viu ca nicicând. Ți-ai
adus aminte de mine! În acest ceas târziu, când străzile au
măsele de fier ce asmut piciorul temător asupra ierburilor,
am să-ți spun despre întunericul în care strigai după ajutor
și nu mai recunoșteai conturul obișnuit al lucrurilor. Visul
era un șir de picturi în ape, în care pulsau chipuri vii, și tu
ai vorbit atunci despre floarea de aur a nopții. Sub pământ
curgeau râuri de sânge și ai despletit undele lor, ascultând
chemarea dragostei. Dar într-o zi ai înțeles că aceasta e un
spărgător al ghețurilor din carne. Ai luat o barcă spre larg
până ce țărmul a dispărut din privire. Și din valuri îngerul
a căutat spre tine. Nepământesc trupul lui pământiu a tras
la mal privirea ta și ți-a fost rău de lume și pentru ea mult
te-ai rugat. În spatele școlii pândea duhul rău și tu pășeai
fără să atingi pământul spre peticul de iarbă din mijlocul
zăpezii. Un munte până la cer deodată în fața ta a apărut.
Deja suit până în mijlocul lui te-ai trezit, în nodul crucii.
Izvorul de peste dealuri și liliecii prinși în gândurile tale
te-au făcut să lingi sarea sculptată în miezul stâncilor,
ca să ajungi la copilul ce are nevoie de tine, să-i ștergi
fruntea și să-i dai să mănânce acest poem, cu ochi mari.


.  |










 
poezii poezii poezii poezii poezii poezii
poezii
poezii Casa Literaturii, poeziei și culturii. Scrie și savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică și concursuri. poezii
poezii
poezii  CăUtare  Agonia - Ateliere Artistice  

Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net

E-mail | Politică de publicare și confidențialitate

Top Site-uri Cultura - Join the Cultural Topsites!