ştii mă gândesc în seara asta la noi
cum prindeam norii în agrafe de ploi
printre negustorii cei vechi din Corint
luna se ascundea-ntr-o broşă de-argint
pribegi eram printre stafide şi migdale
beam dintr-o răsuflare apă de portocale
apoi ne iubeam mult nesăbuit şi uitam
căutând roşul pietrei filozofale râdeam
ne lăsam mesaje pe foiţe de pergament
adunam fluturi în felinare pe filament
coboram cerul călcând ades peste ape
şi învârteam culori în caleidoscoape
dar seara asta lunecă trist printre ploi
în poeme ciudate la fel de bolnave ca noi