 |
|
|
|
|
|
|
|
poezii v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Publicitate | Contact | Înscrie-te | ||||
|
|
|
|
|
||
|
|
Promo: 
|
         
| ||||
| Poezie Personale Proză Scenariu Eseu Presa Articol Concurs Comunități Special Tehnica Literara Multimedia | ||||||
 |
|
|||||
|
||||||
|
agonia 
￭ Soacră, soacră... 
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2011-02-22 | |
se-aruncă, din fugă, bezele soarelui.
parc-ar fi senin, dar trec ba un nor, ba un câine, ba un nor, ba un câine... i-ai prinde, în glumă, de coadă, și ei să nu simtă durerea, să nu te umbrească, să nu te latre, să nu te umbrească, să nu te latre, pe cer, pe stradă, când te plimbi, cu un plasture pe frunte, cu o broboadă pe umeri, esmeraldă. cineva zice: bată-vă să vă bată și să nu vă fie de deochi, fii ai pământului! unde-i pasărea ce i-a vindecat soarelui rănile doar cu un cântec? poate că norii au uitat extinctorul, și-acum pasărea zace sub cenușă". trec și eu pe acolo, nu văd nimic esențial, deși pe cer se vântură un nor ca un câine, pe stradă, mă latră un câine ce se risipește ca un nor, și-apare, din senin, ca un soare. fii atent, se aruncă, din mersul pământului, bezele soarelui, pare-a fi senin, dar nu mai trece nimic, norii au fost alungați de esmeralda, cu un surâs, câinii au cozile covrig și mușcă din ele, chiar și pasărea a înviat din cenușă, uite-o colo sus cum bandajează rănile soarelui! eu cânt, esmeralda cântă, ne plimbăm prin constelația câinelui, străzile au dispărut în norii depărtării.
|
|||||||||
|
|
|
|
|
|
|
|
||||
| ||||||||||
|
Casa Literaturii, poeziei și culturii. Scrie și savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică și concursuri. | | ||||||||
| ||||||||||
Texte Recomandate
|
