|
poezii v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Publicitate | Contact | Înscrie-te | ||||
|
|
Promo:
|
| ||||
| Poezie Personale Proză Scenariu Eseu Presa Articol Concurs Comunități Special Tehnica Literara Multimedia | ||||||
![]() |
|
|||||
|
agonia ![]()
■ Soacră, soacră...
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2011-02-16 | |
Până la urmă, singurătatea ajunge să fie o pace,
chiar un înțeles o neîntâlnire cu lumea, moment de îngăduință. toată viața te-ai dus spre iluzii, ai călătorit în afară pentru a te simți împlinit, adică pentru a trăi mai ușor decât vezi împrejur. singurătatea îți oferă răgazul. la un moment dat, înțelegi un lucru mărunt, împlinitor sau ca o resemnare lumea a rămas definitiv în afară, iar acel refugiu e numai în tine. într-un fel e firesc, între două circumstanțe nu ai timp de speranță, interpretare, iluzie.
|
|||||||||
|
|
|
|
|
|
|
|
||||
| Casa Literaturii, poeziei și culturii. Scrie și savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică și concursuri. | ||||||||||
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare și confidențialitate