Poezie
un fel de reprimare. ploaia
carte: moartea, un fluture alb
1 min lectură·
Mediu
privesc cum plouă peste Criș
și nu înțeleg mai nimic
la buletinul meteo
se anunță ploi cod galben
dincolo dealul copiii joacă fotbal
privirea mă duce într-acolo
aud zgomote râsete și
încă e soare
cei mai frumoși ani sunt acolo
sub dealul deschis ca o umbrelă
irezistibil plouă
închid fereastra și mă retrag
în întunericul dintre pereți
și poate mai înspre seară
o să cobor în mine
să mă privesc
știu oricât pare de nefiresc
imaginile rămân aceleași
084.865
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Teodor Dume
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 78
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 18
- Actualizat
Cum sa citezi
Teodor Dume. “un fel de reprimare. ploaia.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/teodor-dume/poezie/13965545/un-fel-de-reprimare-ploaiaComentarii (8)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
TDmulțumesc, vali
pentru semn.
îmi era dor de intervenția ta. te mai aștept.
îmi pare bine c-ai interpretat corect textul.
sărbători fericite!
teo dume,
pentru semn.
îmi era dor de intervenția ta. te mai aștept.
îmi pare bine c-ai interpretat corect textul.
sărbători fericite!
teo dume,
0
BIEu zic ca e o fereastra luminata de \"lumina fara de capat si moarte\"! Acelasi laconism si pretiozitate ascutită a simturilor. Aceleasi imagini care pot fi privite din unghiuri mai bune. Sarbatori cu bine , har ,inspiratie si de ce nu optimism temperat ce strabate cu siguranta din aceasta reusita poema! Ioan
0
TDmulțumesc pentru popas
sărbători fericite!
teodor dume,
sărbători fericite!
teodor dume,
0
RDomnule Dume, poemul dumneavoastră mi-a adus aminte de \"magazinul de vise\" al lui Ștefan Iordache. Știu că stările sunt oarecum diferite, dar simt și aici oboseala aceea, dorința de odihnă, dorul de tine însuți. Mi-a plăcut mult. Să aveți în continuare sărbători pline de liniște, să vă fie liniștea întru fericire.
Raul
Raul
0
LMpare un poem lejer, dincolo se simte încordarea, întrebările, foșnetul. Azi am citit poeme scrise de Teodor Dume și am fost încîntat. La fel de acest poem. Penelul stă bine între degetele scriitorului. Finalul de aici e deosebit. Dagajarea curge și dă binețe cititorului.
LIM.
LIM.
0
TDda, raul
viața noastră e un magazin de vise făr de care nu am putea trece de la o margine la alta.
mulțumesc mult.
sărbători fericite!
teodor dume,
viața noastră e un magazin de vise făr de care nu am putea trece de la o margine la alta.
mulțumesc mult.
sărbători fericite!
teodor dume,
0
TDuneori liniștea doare. e ca și când aștepți și nu știi ce...
e o încordare, cum bine zici, necontrolată și atunci totul devine supărător. vezi, chiar și jocul acela de copii în care te oglindești, ba chiar retrăiești acele momente și mimezi fericirea dar în realitate e o durere de suflet care roade câte puțin...
mulțumesc de trecere
sărbători fericite!
teodor dume,
e o încordare, cum bine zici, necontrolată și atunci totul devine supărător. vezi, chiar și jocul acela de copii în care te oglindești, ba chiar retrăiești acele momente și mimezi fericirea dar în realitate e o durere de suflet care roade câte puțin...
mulțumesc de trecere
sărbători fericite!
teodor dume,
0
De data aceasta, o fereastră închisă. Ploaia, lacrimile îngerilor, conferă o liniște interioară, purifică sufletul după o stare de neliniște. Închizând fereastra, se refuză această liniște. Copilăria, cu râsetele ei, rămâne afară, dincolo de fereastra închisă. Uneori este preferabil întunericul dintre pereți, resemnarea făcând parte din viața noastră…