Pe fața nevăzută a lunii
Există o țară
În care se duc poeții
Atunci când se duc
Închiși în cuburi de cristal
Sunt aliniați de-a lungul bulevardelor
Din țara aceasta
Și în fiecare dimineață trec îngeri
Cu aripi moi
Care lustruiesc cuburile
Și verifică
Dacă toți poeții sunt acolo
Dacă nu cumva
Unul a evadat
Dar niciodată nu s-a întâmplat așa ceva
Pentru că poeții nu mai au
Unde să se ducă
După ce s-au dus